Creșteri importante ale impozitelor pe proprietate în marile orașe din România
Anul 2026 aduce pentru contribuabilii din mai multe orașe mari din România majorări semnificative ale impozitelor pe proprietate. Deciziile consiliilor locale au fost adoptate în conformitate cu Codul fiscal, iar implementarea lor a început deja la debutul acestui an.
În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, impozitele pe clădiri rezidențiale au crescut între 60% și 90% față de nivelul de anul trecut. În cazul clădirilor și terenurilor neîngrijite, impozitele au ajuns, în unele situații, chiar la dublul valorii anterioare, însă fără a depăși limitele legale prevăzute de legislație, arată o analiză EVZ.ro.
Autoritățile locale au explicat că majorările sunt motivate de necesitatea echilibrării bugetelor și reducerea dependenței administrațiilor de alocările de la bugetul de stat. Consiliile locale trebuie să gestioneze cheltuielile curente și să asigure finanțarea serviciilor publice, iar aplicarea plafoanelor legale permite ajustarea impozitelor în funcție de necesitățile fiecărui oraș.
Contribuabilii trebuie să achite prima tranșă până la 31 martie 2026, termenul stabilit pentru plata impozitelor fără penalități. Autoritățile au atras atenția că neplata la termen poate atrage dobânzi și penalități, iar restanțele neplătite pot conduce la declanșarea procedurilor de executare silită.
Gheorghe Piperea anunță că va iniția acțiuni colective pentru contestarea hotărârilor consiliilor locale considerate excesive
Avocatul Gheorghe Piperea a criticat modul de aplicare a acestor majorări, subliniind că utilizarea maximă a plafoanelor legale poate crea dificultăți pentru persoanele fizice cu venituri fixe, micii antreprenori și fermieri.
El a precizat că neplata impozitelor atrage dobânzi și penalități, iar în final autoritățile pot recurge la executarea silită.
Totodată, Gheorghe Piperea a anunțat că intenționează să inițieze acțiuni colective pentru contestarea hotărârilor consiliilor locale considerate excesive, semnalând că astfel de măsuri ar putea avea efecte sociale semnificative dacă sunt aplicate pe scară largă.
Legislația permite autorităților locale să cesioneze creanțele fiscale neîncasate către terți, cum ar fi firme specializate în recuperarea datoriilor. În aceste situații, datoria contribuabilului rămâne valabilă, însă creditorul se schimbă, iar recuperarea se face conform acelorași proceduri legale.
Piperea a avertizat că utilizarea frecventă a acestui mecanism, în contextul majorărilor mari, ar putea afecta proporțional contribuabilii și genera tensiuni sociale, în special în orașele cu cele mai ridicate creșteri.
Fără îndoială, anul acesta va fi unul pline de dezbateri pe această temă și va fi nevoie de găsirea unui echilibru între autonomia consiliilor locale și protecția contribuabililor români. Statul susține că majorările sunt necesare pentru finanțarea serviciilor publice și respectarea disciplinei bugetare, însă contribuabilii au la dispoziție căi legale de contestare a deciziilor consiliilor.
