Creșterea pragului capitalului social minim la 8.000 lei pentru societățile cu răspundere limitată a inflamat dezbaterea publică din România, generând reacții emoționale și critici dure din partea opoziției și a unor voci din mediul de afaceri. Economisul Iancu Guda vine însă cu o analiză detaliată, bazată pe date financiare, care arată că doar o mică parte dintre companii ar fi, de fapt, vulnerabile la această măsură.
Doar 2,7% dintre firme rămân expuse
Conform calculelor sale, aproape 630.000 de companii au în prezent un capital social sub pragul de 8.000 lei. Totuși, marea majoritate (aproximativ 528.000) dispun de capitaluri proprii peste acest nivel și pot rezolva problema printr-o simplă conversie contabilă.
Din cele rămase, alte 82.000 au profituri suficiente pentru a susține majorarea. Astfel, doar circa 18.500 de firme – adică 2,7% din totalul celor active – ar trebui să aducă bani de acasă pentru a se conforma.
„Este vorba de echivalentul unui salariu mediu brut pe economie, achitat o singură dată”, subliniază Guda.
Antreprenoriat superficial și mortalitate ridicată a firmelor
Analiza merge însă dincolo de simpla aritmetică. În ultimii 15 ani, peste 2 milioane de companii și-au întrerupt activitatea în România, în condițiile în care doar 1,2 milioane de entități noi au apărut. Rezultatul: un rulaj mediu anual de peste 200.000 de firme care intră sau ies din piață, o volatilitate uriașă ce sufocă sistemul administrativ și juridic.
Totodată, 75% dintre companiile active au mai puțin de doi angajați, iar aproape jumătate nu au depus situații financiare sau nu au raportat venituri. Doar 4% dintre afaceri depășesc pragul de un milion de euro cifră de afaceri.
În opinia lui Guda, majorarea pragului este un instrument necesar pentru responsabilizarea antreprenorilor. Capitalul social nu reprezintă doar o formalitate contabilă, ci și angajamentul financiar minim al fondatorului în fața partenerilor și a sistemului juridic.
„Întrebarea reală nu este dacă 8.000 de lei sunt prea mulți, ci ce fel de companii vrem să existe în România și cât de serioși sunt cei care le înființează”, argumentează analistul.
Postarea integrală pe Facebook a lui Iancu Guda
„În România știm deja că ne pricepem cu toții la fotbal și politică, iar mai nou la economie. Am observat foarte mulți oameni care și-au dat cu părerea despre măsura privind capitalul minim social de 8000 lei la companii … multe opinii, emoții uriașe, atacuri apocaliptice … ZERO CIFRE. Este democratic și ușor să spui ce crezi … dar mult mai greu să încerci să înțelegi adevărul, care necesită timp, efort, capacitatea de a înțelege și acces la date. Mi-am răpit 4 ore din weekend (timp în care puteam să stau cu familia) și am făcut o serie de analize pe marginea subiectului. Măcar după acest efort, dacă tot este democrație, constat următoarele concluzii (constant, nu îmi dau cu părerea) detaliate mai jos. Recomandarea mea: înainte să reacționăm emoțional, gândiți critic. Căutați cifre și alte opinii. Observ enorm de multe atacuri amplificate prin acțiuni de manipulare ale celor deranjați de reformele propuse în pachetul 2 și 3 (sunt enorm de mulți în România). Nu cădeți în această capcană a denigrării și manipulării.
Câte companii sunt afectate: am văzut mulți politicieni din opoziție, mai ales PSD sau extremiști suveraniști, care au atacat agresiv această idee, aoleu mor companiile, jale mare. FALS. Fix 2,7% din companii sunt afectate. Demonstrez în primul grafic: 629.163 firme au capital social mai mic decât pragul 8000 lei (90% din firmele active cu venituri din România), DAR … 527.833 au CAPITALURI PROPRII > 8000 lei, deci se pot conforma printr-o simplă procedură contabilă de conversie capital propriu în social și au rezolvat problema. Rămân astfel 101.330 firme descoperite, DAR … 82.833 au profit net > 8000 lei (odată reinvestit și convertit în social se rezolvă problema și la acestea). Rămân practic 18.497 firme “afectate” adică 2,7% din totalul firmelor active cu venituri din România, care ar trebui să aducă acești bani de acasă o singură dată. O sumă care înseamnă 1 salariu mediu brut pentru o singură lună. Oare ești cu adevărat antreprenor dacă nu poți face asta? Pentru noile inițiative antreprenoriale nu cred că ideea pragului de capital social 8000 lei este prohibitivă sau descurajează antreprenoriatul. Cine NU are 8000 lei să înceapă o afacere poate oricând începe cu un PFA rapid fără niciun prag, adună acești bani, și trece apoi pe SRL. Realist și onest … se face o furtună într-un pahar.
Ei bine … de-abia de aici începe cu adevărat discuția cu cea mai importantă întrebare – CE ÎNSEAMNĂ O AFACERE ADEVĂRATĂ? Vedeți grafic 2 – în România în ultimii 15 ani cca. 2 milioane de firme își întrerup activitatea. ENORM!!! În condițiile în care acum avem de trei ori mai puține companii active cu venituri > zero. Oricine poate deschide orice afacere, dar realitatea este că +90% eșuează în maximum 10 ani. De aceea, ideea de a ridica pragul capitalului social pentru o minimă responsabilizare a antreprenorilor este utilă. Sigur, problema antreprenoriatului superficial este extrem de complexă, nu se rezolvă doar prin această măsură, dar cu siguranță ajută.
CONSECINȚA PE CARE PUȚINI O ÎNȚELEG (punctul cheie al analizei mele) – vedeți grafic 3: avem 2 milioane companii OUT în ultimii 15 ani + 1,2 milioane companii NEW în aceeași perioadă. Un rulaj ENORM de intrări și ieșiri care ocupă majoritatea timpului instanțelor și registrului comerțului => avem o medie anuală de 213.649 de companii care ies / intră în mediul de afaceri. ENORM!!! Cine nu înțelege asta nu are capacitatea să vadă imaginea de ansamblu.
CÂTE COMPANII SUNT CU ADEVĂRAT ANTREPRENORIALE – o întrebare cu un răspuns complicat, cu enorm de multe nuanțe (nu vreau să scriu o carte aici). Un reper este numărul de angajați. REALITATEA E CRUNTĂ: în România 75% din firmele active care înregistrează venituri au sub 2 angajați. ENORM!!! NU toate, dar sunt multe firme prin care se face optimizare fiscală, muncă mascată prin facturi etc. Un alt argument care justifică creșterea pragului capitalului social.
UNDE AJUNGEM – în lipsa unui capital social minim relevant, ajungem să avem enorm de multe companii mici. Din 1,2 milioane companii, 44% nu au depus bilanțuri sau nu au venituri, și încă 39% au venituri anuale mai mici de 100.000 euro. Doar 4% din afacerile din România au venituri peste 1 milion EURO.
Să nu uităm ce înseamnă CAPITALUL SOCIAL = reflectă ANGAJAMENTUL antreprenorului în limita căruia i se poate cere răspunderea cu averea personală în caz de procese / insolvență. Ce fel de companii ne dorim noi în România? Cum stimulăm asumarea răspunderii și creșterea încrederii în business? Acestea sunt întrebările adevărate, de la care trebuie să plecăm!
Toate cele 5 puncte de mai sus sunt argumente care justifică creșterea pragului capitalului social. INDISCUTABIL. Care este valoarea pragului “corect”? Greu de spus … Nu cred că există un răspuns singur. Poate ideea acestui reper ajută totuși: EȘTI ANTREPRENOR CU ADEVĂRAT ATUNCI CÂND EȘTI CAPABIL SĂ PLĂTEȘTI UN SALARIU MEDIU / ECONOMIE. MACAR O SINGURĂ LUNĂ!”, a scris Iancu Guda pe Facebook.
