Investigația The New York Times și legătura cu România
Ziarul american The New York Times a publicat marți o investigație privind posibile conflicte de interese în care s-ar fi aflat Hunter Biden, fiul fostului președinte american Joe Biden. Potrivit articolului, Hunter Biden ar fi fost implicat într-o serie de tranzacții care vizau terenurile din jurul Ambasadei SUA la București.
În schema prezentată de publicație, acesta ar fi acționat simultan ca avocat și om de afaceri, încercând să intermedieze o colaborare între compania lui Popoviciu — Băneasa Investments — și o firmă chineză de stat. În paralel, Biden ar fi oferit consultanță juridică lui Popoviciu, care avea un dosar penal în România, acuzat de corupție.
Jurnalistul Victor Ciutacu a afirmat că dezvăluirile nu sunt surprinzătoare, pentru că, în opinia sa, americanii au arătat deseori interes pentru afaceri în România, ascunzându-se în spatele legalității.
„Mie mi se pare că și americanii au apetit să facă afaceri frumoase în România sub masca legalității. Hunter Biden este acuzat abia acum. Există un dosar penal privind implicarea domnului Biden Jr. în diverse afaceri mai mult sau mai puțin „sulfuroase” în România și în Ucraina. Este foarte interesant că fiul vicepreședintelui SUA, la vremea respectivă, nu avea nicio emoție să facă afaceri cu chinezii. Pe vremea aceea nu păreau atât de dăunători pentru regimul democratic de la Washington.
Biden s-a dat și avocat și om de afaceri în același timp în cazul Popoviciu. Mai mult decât atât, conform legii din România, avocații din barourile din străinătate nu pot profesa în România”, a spus Victor Ciutacu.
Dan Andronic a completat ironic, spunând că „profesa doar la Ambasada SUA”.
Mirel Curea: „Investigația nu explică exact care este fapta”
Mirel Curea a precizat că, dincolo de prezentarea detaliată a cazului, articolul New York Times nu reușește să clarifice care este fapta penală concretă. El a spus că o investigație serioasă ar trebui să identifice o faptă care contravine interesului public sau moralității, însă în acest caz lucrurile par neclare. În opinia sa, jurnaliștii americani nu au explicat cu precizie cine erau proprietarii terenurilor și care era exact conflictul juridic în cauză.
„Eu nu prea înțeleg care a fapta. Este o investigație, dar eu știu că atunci când faci o investigație nu spui o poveste ci trebuie să ajungi la o faptă potrivnică interesului public sau de o imoralitate crasă. Eu nu am înțeles care e fapta penală acolo. Investigatorii aceia pe mine nu m-au lămurit cu precizie cine erau proprietarii terenului”, a spus Mirel Curea.
Jurnalistul Victor Ciutacu a explicat că este vorba despre Băneasa Investments, societatea controlată de Puiu Popoviciu, care a preluat de la Universitatea Agricolă terenul respectiv în afacerea.
„Afacerea era vânzarea terenului, în timp ce în București era un dosar penal deschis pe această societate care îngloba terenurile și care avea sechestru la momentul respectiv. Nu știu dacă și acel teren era sau nu sub sechestru, dar mall-ul era”, a explicat Ciutacu.
Memorandumul intern și posibila presiune asupra României
Dan Andronic a precizat că NYT a citat un memorandum intern, potrivit căruia avocații implicați propuneau ca statul român să păstreze un procent de 10% din veniturile obținute pe termen lung, în schimbul unei soluții favorabile în dosarul Puiu Popoviciu.
„Un memorandum intern al avocaților propunea chiar ca statul român să păstreze 10% pentru venituri bugetare pe termen lung, ca parte a unei înțelegeri care ar fi putut îndulci rezolvarea dosarului Popovici”, spune Dan Andronic, citând NYT.
Tot potrivit NYT, o serie de precizări ale procurorilor americani arată că dezvoltatorul român ar fi dorit ca Hunter Biden și colaboratorii săi să convingă administrația Obama de la acea vreme să facă presiune asupra autorităților de la București pentru a renunța la acuzații.
Ciutacu a comentat că, dacă asemenea acțiuni s-ar fi petrecut în România, ar fi fost încadrate drept trafic de influență în vederea obținerii de foloase necuvenite.
„La noi ar fi fost trafic de influență în vederea obținerii unor foloase”, spune Ciutacu.
