Guvernul intenționează să reglementeze posibilitatea cumulului pensie-salariu în sectorul public, generând dezbateri în rândul specialiștilor și al reprezentanților autorităților. Inițiativa, care face parte dintr-un proiect de Ordonanță de Urgență, urmărește atât modernizarea administrației, cât și eliberarea posturilor pentru angajații tineri. Interpretările diferite ale textului legal au stârnit reacții publice și critici din partea unor avocați și analiști economici.
Reforma pensiilor și a cumulului salariu-pensie, o măsură susținută de Iancu Guda
Analistul economic Iancu Guda consideră că reformele în sectorul public sunt indispensabile pentru sustenabilitatea bugetului. El a subliniat că interzicerea suprapunerii pensiei cu salariul reprezintă o măsură necesară pentru România. În opinia sa, persoanele care doresc să continue să muncească după pensionare pot face acest lucru în mediul privat.
Guda atrage atenția că menținerea angajaților seniori în sistemele publice poate indica un colaps nedeclarat al acestor structuri. Economistul a afirmat că, deși este dureros pentru indivizi, este momentul să nu se mai pună piedici modernizării și reformării administrației. Analistul subliniază că întinerirea personalului este esențială pentru adaptarea instituțiilor la provocările actuale.
Potrivit lui Guda, reforma sectorului public nu poate fi implementată fără proteste sau nemulțumiri. Totuși, el consideră că măsurile propuse de guvernul condus de Nicolae Ciucă, cu susținerea lui Bolojan, sunt corecte din perspectiva interesului general al țării.
El insistă pe ideea că sistemul public trebuie să se bazeze pe angajați activi și conectați la realitatea contemporană, pentru a funcționa eficient. Astfel, limitarea cumulului pensie-salariu devine un instrument de echilibrare a cheltuielilor publice și de întinerire a personalului.
„Nu există reformă fără proteste. Această reformă este bună și necesară pentru România în ansamblu, respectiv interzicerea suprapunerii pensiei cu salariul în sectorul public, pentru care guvernul Bolojan insistă puternic!
Cine vrea să muncească în continuare la o vârstă înaintată, este demn de toată aprecierea și respectul, dar trebuie să meargă la privat. La bugetul public pur și simplu nu se mai poate susține plata dublă.
Dacă un sistem, educația sau oricare altul, depinde atât de mult de profesioniști seniori de +70 ani, acel sistem este deja în colaps nedeclarat. Adevărata întrebare este de ce s-a ajuns aici și cum se poate întineri efectivul de angajați care este conectat mai bine la realitatea provocărilor moderne și de actualitate din domeniul respectiv.
Oricât ar fi de dureros individual, trebuie să fim onești, măcar acum, în al 12-lea ceas, și să nu mai punem piedici în modernizarea și reformarea României”, a scris Iancu Guda pe pagina sa de Facebook.
Avocatul Toni Neacșu clarifică textul proiectului privitor la interzicerea cumulului pensie-salariu
Avocatul Toni Neacșu a contestat interpretarea vicepremierului Tanczos Barna privind interzicerea cumulului pensie-salariu. El a precizat că proiectul nu împiedică pensionarii să fie reangajați la stat, ci doar nu permite continuarea activității pe același post după pensionare.
În consecință, cei care optează pentru pensionare pot fi angajați ulterior pe alte funcții publice, cumulând pensia cu salariul.
Neacșu a făcut referire la Articolul VII din proiectul de Ordonanță de Urgență, subliniind că textul legal oferă posibilitatea menținerii în activitate cu suspendarea plății pensiei. Astfel, angajații pot solicita să continue activitatea până la vârsta de 70 de ani, cu acordul ordonatorului de credite, iar pensia se suspendă pe perioada respectivă.
Avocatul a exemplificat situații din SRI, administrația prezidențială și Guvern, unde pensionarii reangajați continuă să încaseze pensia și salariul. El a concluzionat că interpretarea vicepremierului este eronată, iar proiectul permite cumulatul pensiei cu salariul, dacă angajatul schimbă posturile.
„Tánczos Barna isterizeaza lumea degeaba: proiectul de OUG făcut public nu interzice cumulul pensie-salariu la stat ci doar stabilește ca nu poti rămâne pe acelasi post după ce ai ieșit la pensie.
Dacă optezi sa ieși la pensie pleci acasă, dar talentul sau pilele te pot angaja din nou la stat, cumulând bine merci. Pensionarii din SRI care s-au reangajat la stat în administrația prezidențială sau Guvern, de exemplu, rămân bine merci acolo, cumulând pensia cu salariul”, a scris Neacșu pe Facebook.
Potrivit Articolului VII, personalul plătit din fonduri publice poate continua activitatea pe baza unei cereri, dar plata pensiei se suspendă până la încetarea contractului de muncă. Neexercitarea acestui drept sau lipsa acordului ordonatorului de credite determină încetarea automată a contractului.
„Art. VII
(1) Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativteritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei.
(3) Prin excepție de la prevederile art.102 alin.(1) lit. k) din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei în cazul persoanelor prevăzute la alin.(2), se face de la data încetării activității pentru care s-a solicitat continuarea contractului de muncă/raportului de muncă/de serviciu militar.
(4) Neexercitarea dreptului de a continua activitatea sau lipsa acordului ordonatorului de credite/angajatorului pentru continuarea activității conduc la încetarea de drept a contractului de muncă/ raportului de muncă/de serviciu militar”.
