Iancu Guda, critici privind impozitul minim și deductibilitatea cheltuielilor
Economistul Iancu Guda a atras atenția că eliminarea deductibilității pentru cheltuielile de consultanță, management și proprietate intelectuală în cazul companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro, coroborată cu menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 1%, duce la o sarcină fiscală totală de aproximativ 1,6% – 1,7%. Aceasta ar însemna o creștere de circa 60% peste media națională și mult peste nivelurile din regiune.
Potrivit lui Guda, soluția ar fi reducerea temporară a IMCA la 0,5%, ca măsură de tranziție, până când deficitul bugetar coboară sub 4% din PIB.
„Am făcut o analiză obiectivă, cu cifre, a celor mai importante măsuri. Sunt foarte multe măsuri bune și am explicat și ce nu este bine (ex: eliminarea deductibilității cheltuielilor de management și consultanță la companiile cu venituri > 50 milioane euro ar trebui păstrată cu IMCA doar dacă se reduce pragul la 0,5%, în loc de 1% cât este acum, pentru alinierea sarcinii fiscale a companiilor mari la media națională – cca 1,1%).
Cu cele două măsuri suprapuse, sarcina fiscală pe marile companii crește la 1,6% – 1,7%, adică aproximativ cu 60% peste media națională și mult peste nivelul din țările din regiune.
Sper să se rezolve această problemă până în toamnă și să se elimine IMCA, sau, dacă este păstrat, să fie de 0,5%, ca etapă intermediară, până când consolidarea fiscală va duce deficitul bugetar sub 4% din PIB”, a punctat acesta într-o postare pe Facebook.
Patru direcții majore ale reformei fiscale
Analiza lui Iancu Guda sintetizează măsurile din Pachetul II în patru axe principale:
-
Multinaționalele și marile companii
-
eliminarea deductibilității cheltuielilor cu firme afiliate (management, consultanță, drepturi de proprietate intelectuală);
-
plafonarea deductibilității dobânzilor;
-
păstrarea IMCA, dar cu propunerea de reducere la 0,5%;
-
introducerea de taxe vamale pentru colete mici din afara UE (măsură ce va deveni obligatorie la nivelul întregii Uniuni din 2028).
-
-
Creșterea colectării fiscale
-
eșalonarea datoriilor restante plafonată la 400.000 lei, condiționată de contracte de fideiusiune;
-
eliminarea dublei finanțări (ajutoare de stat plus eșalonări fiscale);
-
scurtarea perioadelor de eșalonare pentru companiile cu planuri deja existente;
-
rezolvarea situației firmelor care au datorii din cauze externe (ex. concedii medicale neachitate de stat);
-
limitarea abuzurilor prin „rostogolirea” eșalonărilor fiscale, relocarea companiilor sau facturarea prin off-shore;
-
apariția platformei e-Proprietatea, ce centralizează toate bunurile imobiliare din România și blochează spălarea de bani prin achiziții în cripto.
-
„Apare Sistemul RO e-Proprietate – avem nevoie de un sistem informatic pentru interconectare și centralizare proprietăți mobiliare în România, atât pentru scop fiscal, cât și pentru a verifica mai ușor dacă există situații disproporționale între veniturile fiscalizate și proprietățile deținute.
În România se încarcă deseori spălarea banilor din achiziții imobiliare cu criptomonede. Taxarea criptomonedelor la cota unică 16% vs zero precedent, corelată cu e-Proprietatea, va descuraja acest fenomen”, scrie Iancu Guda într-o analiză extinsă publicată pe blogul său.
-
Responsabilizarea antreprenorilor și transparență
-
interdicția de a transfera firma pe alt acționar dacă există datorii fiscale;
-
obligația de a utiliza POS, conturi bancare românești și de a depune la timp situațiile financiare;
-
sancțiuni mai dure: penalități duble, maximum un an de inactivitate fiscală și dizolvarea companiei în doi ani dacă obligațiile nu sunt respectate;
-
interdicția distribuirii de dividende dacă există capitaluri proprii negative;
-
noi praguri minime pentru capitalul social (500 lei la înființare, 5.000 lei pentru firme cu cifră de afaceri peste 400.000 lei).
-
-
Modificări în taxarea investițiilor
-
impozit unic de 16% pe câștigurile din criptomonede;
-
majorarea de la 1% la 3% a taxei pe câștigurile din piața de capital, dar doar pentru investițiile menținute sub un an;
-
obiectiv: descurajarea speculațiilor pe cripto și stimularea investițiilor pe bursă, cu impact direct în economia reală.
-
Iancu Guda consideră că Pachetul II aduce „măsuri fără precedent” în direcția transparenței și responsabilizării companiilor, dar subliniază că menținerea IMCA la 1% combinată cu restricțiile privind deductibilitatea riscă să supraimpoziteze multinaționalele.
