Ilie Bolojan nu crede că este necesară încheierea unui acord cu FMI: Sper să rămânem o ţară stabilă
SURSA FOTO: Dreamstime - Fondul Monetar Internațional (FMI)
Premierul Ilie Bolojan crede că România nu are nevoie să încheie un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI). El a explicat că țara colaborează normal cu toate instituțiile financiare, inclusiv cu FMI, fără a recurge la acorduri speciale.
România nu are nevoie de acord cu FMI. Guvernul Bolojan menține economia stabilă
Premierul Ilie Bolojan nu crede că România are nevoie să încheie un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și speră că țara va rămâne stabilă, iar măsurile guvernului vor ajuta economia să se mențină pe linia de plutire.
El a explicat, la Antena 3 CNN, că, pe lângă colaborarea normală cu FMI, România a reușit să treacă prin perioade dificile și speră că acestea se apropie de final. Bolojan a precizat că România colaborează în mod normal cu toate instituțiile financiare, inclusiv cu FMI și Banca Mondială, și că în prezent nu există niciun motiv să se încheie un acord special cu Fondul Monetar.
„Sper să fim în situaţia în care, în afară de colaborarea normală cu Fondul Monetar Internaţional, să rămânem o ţară stabilă, să rămânem o ţară în care măsurile pe care le ia guvernul sunt de natură să stabilizeze economia, ceea am reuşit până acum şi, practic perioada dificilă se apropie de final.
Nu există în momentul de faţă niciun fel de situaţie în care să recurgem la o astfel de situaţie (încheierea unui acord cu FMI – n.r.), aşa cum avem colaborarea instituţională cu Banca Mondială şi România de-a lungul anilor a avut colaborări instituţionale, normale, standard, cu toate instituţiile financiare, inclusiv cu Fondul Monetar”, a afirmat Bolojan.

Guvernatorul BNR susține că România are un acord permanent de politici cu FMI, fără finanțare
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a zis că România are un acord aproape permanent cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar acesta nu implică finanțare, ci doar consultanță pentru politici economice. El a explicat că experții FMI au sugerat o corecție fiscală bazată pe impozitul progresiv, nu pe creșterea TVA, dar România a ales o altă soluție.
Isărescu a precizat că țara noastră nu are nevoie de un acord de finanțare, pentru că România are rezerve suficiente și acces la piețele de capital. El a spus că reprezentanți ai FMI vor veni în următoarele săptămâni în România pentru a discuta despre situația economică a țării.
„Avem un acord aproape permanent cu FMI. Am citit ce se spune prin presă şi trebuie să vă spun că şi în 2025 am avut două vizite ale…. Acord, nu de finanţare, şi am să vă spun de ce nu avem acord de finanţare, ci un acord de politici. Deci ne-au sugerat anumite politici. Au şi ieşit aici, în faţa dumneavoastră.
(…) Ei sugerau o corecţie fiscală, având în centru nu majorarea TVA-ului, ci un impozit progresiv. Dar mă opresc aici că s-a ajuns la altă soluţie, asta ar mai trebui să mai discutăm acum, să mai o luăm de la capăt cu pachetul fiscal. Deci acord cu Fondul este aproape permanent.
Fondul vine şi te ajută dacă nu ai rezerve sau nu ai acces la pieţele de capital. Nu este cazul. România încă are acces deschis la pieţele de capital.
Îi spunem bine aţi venit, probabil prin primăvară, aşa. Apoi vin în faţa dumneavoastră şi o să-şi dea cu părerea despre ce se întâmplă în România”, a informat Isărescu.

Traian Băsescu crede că statul român ar trebui să solicite intervenţia FMI
În opinia lui Traian Băsescu, statul român ar trebui să ceară ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI), din cauza situației economice a țării. El a explicat, zilele trecute, că face această sugestie pentru că actuala coaliție guvernamentală nu își asumă, nici tehnic, nici politic, măsurile necesare pentru redresarea economiei.
Băsescu a amintit că în 2010, împreună cu guvernul condus de Emil Boc, a apelat la FMI din cauza crizei globale, iar acum ar proceda similar, chiar dacă situația este diferită și banii se găsesc mai ușor, chiar dacă la dobânzi mari. El a subliniat că intervenția FMI nu aduce nimic altceva decât recomandări pentru măsurile corecte, care să reducă deficitul bugetar și dobânzile la împrumuturi.
Băsescu a menționat că o astfel de intervenție ar aduce „bani ieftini” și ar permite organizarea mai clară a măsurilor pentru reducerea deficitului. El a precizat că România a plătit anul trecut 11 miliarde de euro dobânzi, iar în acest an suma ar putea ajunge la 20 de miliarde euro, motiv pentru care ar chema FMI ca măsură preventivă și pentru a gestiona mai credibil măsurile economice viitoare.
„Eu nu vreau să dau reţeta mea ca fiind o reţetă infailibilă. Vă spun ce am făcut în 2010, împreună cu Emil Boc, dar atunci era şi o mare criză globală, nu era numai deficitul de 9% pe care îl aveam în 2009, de am luat măsurile în 2010. Era o criză globală suprapusă şi nu se găseau bani, acum se găsesc bani, la dobânzi mari, dar se găsesc. Eu acum aş chema Fondul Monetar Internaţional. E spaima asta, vine Fondul. Nu face nimic Fondul decât îţi ordonează măsurile şi îţi spune şi care sunt cele mai bune măsuri ca să reduci deficitul, pe de o parte, iar pe de altă parte să diminuezi dobânzile la împrumuturile pe care le ai.
Cred eu că actuala coaliţie nici tehnic şi nici politic nu îşi asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei româneşti, pentru că, pe fond, problema este să redresezi economia, reducând în acelaşi timp cheltuielile de funcţionare a statului. Coaliţia asta trebuie să le facă şi, pentru că nu le face, eu am această sugestie: să cheme Fondul.
Aş chema Fondul ca măsură preventivă, din prudenţă aş chema Fondul, pentru o gestionare credibilă a măsurilor care urmează a fi luate.
Eu aş lua recesiunea tehnică ca fiind un semnal, un semnal prevestitor, un semnal de alarmă să nu intrăm în recesiune. Deci o iau ca pe un semnal de alarmă, ceea ce şi este, şi aşa este tratată de economişti, ca un semnal de alarmă, pentru că intrarea în recesiune are această anticameră, care se numeşte recesiune tehnică, dar intrarea în recesiune are consecinţe mult mai grave decât scăderea Produsului Intern Brut două trimestre la rând.
Măsurile nu sunt ale lui Ilie Bolojan, măsurile sunt ale coaliţiei. Nimic nu a putut să facă Bolojan fără coaliţie şi toate măsurile pe care le-au luat au fost aprobate şi de PSD şi de PNL şi de USR şi de minorităţi şi de UDMR. Toţi le-au aprobat. (…) Dacă vă uitaţi la PSD, ei parcă nu ar fi fost la guvernare când s-a produs dezastrul, iar acum, când se încearcă repararea dezastrului, tot ce este neconvenabil pentru populaţie ei vor să se derobeze, dar ei sunt acolo, cel mai mare partid, cu cea mai mare contribuţie. Au program de guvernare aprobat de Parlament. De ce nu au respectat programul de guvernare cu care a fost instalat acest Guvern?”, a întrebat Băsescu.

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




