Ilie Bolojan, la 36 de ani de la Mineriadă: „Oameni care își exercitau dreptul la protest au fost bătuți, umiliți și reduși la tăcere prin forță”

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și dureroase episoade din istoria postdecembristă a României. Acesta a subliniat că violențele de atunci au lăsat răni adânci în societate și a pledat pentru păstrarea memoriei victimelor, aflarea adevărului și consolidarea valorilor democratice.

36 de ani de la unul dintre cele mai controversate momente ale României postcomuniste

La 36 de ani de la evenimentele care au marcat profund începutul tranziției democratice a României, premierul interimar Ilie Bolojan a adus un omagiu victimelor Mineriadei din iunie 1990 și a transmis un mesaj despre importanța respectării libertăților fundamentale într-un stat democratic.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai controversate episoade din istoria recentă a țării. Evenimentele au avut loc la câteva luni după Revoluția din decembrie 1989 și după primele alegeri organizate în România postcomunistă.

În acea perioadă, Piața Universității din București devenise centrul unor manifestații de protest împotriva puterii instalate după căderea regimului comunist. Protestatarii cereau reforme democratice mai profunde, separarea de structurile fostului regim și aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.

Intervenția violentă care a urmat a rămas una dintre cele mai criticate acțiuni ale statului român din perioada de început a democrației.

Ilie Bolojan: „Mineriada a însemnat violență împotriva propriilor cetățeni”

În mesajul său, premierul interimar a descris Mineriada drept un moment în care statul s-a întors împotriva propriilor cetățeni.

„În urmă cu 36 de ani, România a trăit unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului său democratic.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a însemnat violență împotriva propriilor cetățeni. Oameni care își exercitau dreptul la opinie și la protest au fost bătuți, umiliți, arestați ilegal și reduși la tăcere prin forță. Au existat morți, răniți și traume care au rămas deschise până astăzi.”

Potrivit documentelor și investigațiilor realizate de-a lungul anilor, în urma intervențiilor violente au existat victime, sute de persoane rănite și numeroase acuzații privind încălcarea gravă a drepturilor omului.

Ce s-a întâmplat în iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie 1990, autoritățile au intervenit pentru evacuarea protestatarilor din Piața Universității. Ulterior, situația a degenerat în confruntări violente, iar în București au fost înregistrate incendieri, distrugeri și incidente de stradă.

A doua zi, la apelul autorităților de atunci, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în Capitală. Acțiunile acestora au vizat protestatari, studenți, intelectuali, reprezentanți ai opoziției și sedii ale unor partide sau publicații.

Imaginile cu violențele din centrul Bucureștiului au făcut înconjurul lumii și au afectat puternic imaginea României în exterior, într-un moment în care țara încerca să își consolideze statutul de stat democratic.

Dosarul Mineriadei a rămas, de-a lungul anilor, unul dintre cele mai complexe și controversate cazuri din justiția românească.

„Democrația nu înseamnă doar alegeri”

În mesajul transmis vineri, Ilie Bolojan a subliniat că democrația nu poate exista fără respectarea libertății de exprimare și a drepturilor cetățenești.

„Democrația nu înseamnă doar alegeri, ci și respect pentru libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale și pentru demnitatea fiecărui cetățean.”

Premierul interimar a arătat că lecțiile trecutului trebuie înțelese și asumate pentru ca astfel de derapaje să nu mai fie posibile.

Apel la memorie, adevăr și justiție

Ilie Bolojan consideră că societatea românească are obligația de a păstra vie memoria victimelor și de a transmite generațiilor tinere semnificația acelor evenimente.

„La 36 de ani de la acele evenimente, avem datoria să păstrăm vie memoria victimelor și să transmitem generațiilor tinere că statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetățeanului, niciodată împotriva lui.”

Totodată, acesta a subliniat importanța aflării adevărului și a asumării trecutului.

„Adevărul, justiția și asumarea trecutului înseamnă respect față de cei care au suferit și despre consolidarea unei democrații în care asemenea abuzuri să nu mai fie posibile niciodată.”

Mesaj în memoria victimelor

La finalul mesajului, premierul interimar a transmis un omagiu celor care și-au pierdut viața, au fost răniți sau au avut de suferit în timpul Mineriadei.

„Astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii.”

La 36 de ani de la evenimentele din iunie 1990, Mineriada continuă să fie un simbol al abuzurilor comise în primii ani ai tranziției și un avertisment privind fragilitatea democrației atunci când drepturile și libertățile fundamentale nu sunt respectate.