Listarea companiilor de stat, pas esențial pentru reformă
Premierul Ilie Bolojan a declarat că primele companii de stat vor fi listate la bursă începând cu acest an, dar procesul nu se va încheia rapid. În cel mai optimist scenariu, va dura minimum șase luni. Este vorba despre companii din domeniul energiei și al transporturilor, iar lista acestora va fi făcută publică în prima săptămână din august 2025.
Bolojan a subliniat că listarea la bursă nu înseamnă doar atragere de capital, ci și creșterea transparenței și a performanței. Bursa devine astfel un instrument de guvernanță, de control public și de eficientizare a companiilor de stat.
Potrivit acestuia, companiile listate vor avea obligația de a respecta criterii clare de performanță, iar managementul va deveni mai responsabil. În același timp, dacă unele companii nu pot fi reformate, fie vor fi închise, fie activele lor vor fi vândute, iar în cazuri justificate, se va apela la privatizare.
„Listarea la bursă va începe anul acesta, dar e un proces lung care durează în varianta cea mai bună 6 luni de zile. E nevoie de o perioadă de timp. (…)
Companiile sunt din zona de energie și transporturi, foarte probabil în prima săptămână din august vom face publice companiile care vor fi listate. Listarea crește capacitatea bursei din România, crește și capacitatea de finanțare a companiei, transparența”, a declarat premierul într-o conferință de presă.
Ilie Bolojan: Dintr-o companie de stat care merge prost nu au toți de pierdut
Bolojan a recunoscut că una dintre cele mai mari piedici în calea reformei este rezistența din interiorul sistemului public. Potrivit premierului, companiile de stat care funcționează ineficient nu sunt o problemă pentru toată lumea. Există grupuri de interese care beneficiază de pe urma acestui status quo – fie că este vorba de conducerea acestor companii, fie de clienții favorizați sau de partenerii comerciali.
Premierul a numit acest fenomen o „rezistență trans-sistemică”, greu de depășit. El a avertizat că, în acest context, probabilitatea ca guvernul să își încheie mandatul într-un mod „prost” este mare, tocmai din cauza dificultății de a implementa schimbări reale în acest sector.
Totuși, Ilie Bolojan este hotărât să ducă reforma mai departe, mai ales acum că subiectul a intrat în atenția publică. El promite acțiuni clare pentru transparentizarea datelor financiare ale companiilor, stabilirea unor indicatori de performanță și monitorizarea atentă a progresului.
„E vorba de a-ți asuma niște decizii pe de o parte și pe de altă parte, a trece de probleme legislative și peste rezistența de sistem. Să știți că dintr-o companie de stat care merge prost nu au toți de pierdut. Cei care sunt la comanda acestor companii, cei care sunt „clienții” acestor companii, cei de la care companiile de stat nu-și pot încasa arieratele au de câștigat. Nu sunt singuri în general și este o rezistență transistemică. Și a trece peste această rezistență nu este foarte ușor. Dar având în vedere faptul că acest subiect a fost scos dintr-o zonă de penumbră în care se regăsea de mulți ani de zile și este sub reflectoare, în momentul de față, cu siguranță veți vedea acțiuni în această zonă. Care să facă transparente toate datele care țin de aceste companii, să stabilească indicator de performanță care să ducă la îmbunătățirea activități lor. Iar acolo unde nu este posibil, aceste companii trebuie sau închise sau într-adevăr vândute activele lor sau privatizate, dacă este cazul”, a declarat Ilie Bolojan.
SAFE și prioritățile de investiții
Referindu-se la programul SAFE, premierul a precizat că România va solicita fonduri atât pentru componente militare – clasificate –, cât și pentru componente civile. Printre proiectele prioritare se află autostrăzile din nord-estul țării, precum: Pașcani – Iași – Ungheni; Suceava – Siret.
Scopul este dezvoltarea unei axe de comunicare solide în regiuni slab conectate din punct de vedere rutier, care să stimuleze investițiile și să reducă decalajele față de alte zone ale țării.
„Pachetele din SAFE: cele militare au caracter clasificat, cele civile sunt autostrăzile care merg spre zona de nord-est a Moldovei, zona Pașcani – Iași – Ungheni, Suceava – Siret, pentru a exista o axă de comunicare și pe această direcție”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a mai declarat că în primele șase luni ale anului, încasările la buget au fost sub așteptări, în timp ce cheltuielile au fost ridicate. În lipsa unui spațiu fiscal suficient, rectificările bugetare pozitive nu sunt posibile.
Bugetul programului Anghel Saligny – destinat dezvoltării locale – este deja epuizat, ceea ce afectează continuarea proiectelor. În acest context, Bolojan a cerut disciplină bugetară și prioritizarea investițiilor, pe baza unui plan multianual. Primăriile vor putea contracta credite dacă doresc să finalizeze mai repede lucrările.
