Hidroenergia din România, un obiectiv de securitate națională

Sebastian Burduja a subliniat că finalizarea hidrocentralelor începute reprezintă o temă de securitate națională. El a precizat că, încă din prima zi ca ministru al Energiei, a susținut că România nu își poate permite să blocheze investiții de miliarde de euro în producția de energie.

Oficialul a menționat că a luptat pentru aceste proiecte în cadrul ministerului, guvernului și parlamentului. El a adăugat că, datorită inițiativei Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis ca finalizarea hidrocentralelor blocate să devină o prioritate de siguranță națională.

”Finalizarea Hidrocentralelor începute: Temă de securitate naţională. Am spus-o din prima zi ca ministru al energiei şi nu am dat înapoi: România nu îşi poate permite să ţină pe loc investiţii de miliarde de euro în producţia de energie, aici, la noi acasă. M-am luptat pentru aceste proiecte în minister, în Guvern şi în Parlament.

Astăzi, această luptă primeşte un sprijin extrem de important: prin iniţiativa Preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis că finalizarea hidrocentralelor începute şi blocate devine o prioritate de siguranţă naţională”, a transmis acesta pe Facebook.

Ministrul Energiei a anunțat că a prezentat în cadrul CSAT proiectul de lege care va transforma hidroenergia din România într-un obiectiv de securitate națională.

”Este primul pas real spre accelerarea marilor noastre investiţii şi spargerea barierelor birocraţiei inutile. CSAT şi-a exprimat acordul de principiu. Urmează procedura de avizare interministerială, adoptarea în Guvern şi parcurgerea circuitului legislativ în Parlament, în procedură de urgenţă”, a precizat el.

Sebastian Burduja a precizat că, pentru prima dată, România propune un cadru legislativ care va permite ca proiectele hidroenergetice avansate să fie declarate oficial proiecte de securitate națională, similar cu modul în care sunt tratate în alte state democratice și puternice.

”Pentru prima dată, România propune un cadru legislativ prin care proiectele hidroenergetice cu grad ridicat de execuţie vor putea fi declarate oficial proiecte de securitate naţională — exact cum sunt tratate în alte state democratice şi puternice. Totul în baza hotărârilor de guvern, cu aviz CSAT”, a spus acesta.

România a rămas într-un cerc vicios timp de 35 de ani

Ministrul Energiei a subliniat că, timp de 35 de ani, România a rămas într-un cerc vicios: sunt necesare peste 200 de avize și autorizații pentru a construi o hidrocentrală, iar 10 hidrocentrale aproape finalizate (cu o putere instalată de 760 MW) sunt blocate de decenii din cauza procedurilor complicate, care durează mai mult decât construirea propriu-zisă, și a contestațiilor fără un interes legitim.

”Este timpul să spunem STOP. Securitatea naţională este prerogativa statelor membre, aşa cum prevede chiar Tratatul UE, art. 4 alin. (2). Este dreptul şi datoria noastră să ne asigurăm energia, siguranţa, viitorul.

De aceea, proiectul prezentat astăzi în faţa CSAT asigură finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani de la începere; permite derogări punctuale de la legislaţia de mediu, achiziţii şi fond forestier; instituie un regim accelerat de autorizare, expropriere şi construire; transformă marile baraje în zone protejate de drone sau alte ameninţări; face posibilă finalizarea urgentă a amenajărilor Răstoliţa, Jiu, Olt, Cerna, Paşcani şi altele”, a afirmat oficialul.

Sebastian Burduja a mai menționat că ”birocraţia nu poate avea întâietate în faţa dreptului românului la energie sigură, ieftină şi produsă în România”.

Oficialul a subliniat că întârzierile în finalizarea proiectelor hidroenergetice generează pierderi economice, facturi mari și afectează securitatea energetică a țării, iar el consideră inacceptabil acest blocaj. A afirmat că România are potențial și trebuie să-l valorifice printr-o abordare patriotică, punând în prim-plan interesul național.

Acesta a mulțumit CSAT și conducerii statului pentru susținerea ideii că infrastructura energetică este vitală nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională.

”Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi care nu scad, bani pierduţi, locuri de muncă necreate şi o vulnerabilitate în plus în ceea ce priveşte securitatea energetică. Eu nu pot accepta asta. România are potenţial – şi trebuie să şi-l folosească. Acesta este sensul patriotismului energetic: să punem ţara, oamenii şi resursele noastre pe primul loc, nu hârtiile.

România merită acest viitor. Şi îl vom construi — baraj cu baraj, MW cu MW, zi cu zi. Mulţumesc membrilor CSAT, în special Preşedintelui şi Prim-ministrului României, pentru deschiderea către o nouă paradigmă: infrastructura energetică nu e doar o sursă de bunăstare, ci un pilon esenţial pentru securitatea naţională”, a spus el.