Ilie Bolojan: Un plus de 10% la puterea instalată totală din sectorul hidroenergetic

Potrivit oficialului, punerea în funcțiune a celor zece hidrocentrale aflate în diferite stadii avansate de execuție va aduce un plus de aproximativ 10% la puterea instalată totală din sectorul hidroenergetic al țării.

În condițiile în care România se află în plin proces de diversificare și consolidare a mixului energetic, această inițiativă vine în completarea proiectelor nucleare și a conversiei centralelor pe cărbune către gaz.

Blocaje birocratice de peste trei decenii

În intervenția sa, Ilie Bolojan a explicat că de mai bine de trei decenii mai multe hidrocentrale au rămas neterminate din cauza unor blocaje birocratice, procese aflate pe rol și a lipsei avizelor de mediu sau de scoatere din fond forestier.

El a precizat că nivelul de realizare al acestor proiecte variază între 60% și 90%, însă continuarea lucrărilor a fost blocată din motive administrative, deși infrastructura fizică este aproape gata. CSAT a agreat ca proiectul să intre rapid în circuitul de avizare, iar până la sfârșitul lunii mai se va definitiva un document cadru care va fi apoi înaintat Parlamentului.

În opinia președintelui interimar, odată adoptat, legislația va permite reluarea lucrărilor fără întârzieri suplimentare și va stabili termene clare de finalizare.

”Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare şi, în condiţiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în aşa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în aşa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate”, a afirmat Bolojan.

Ilie Bolojan a subliniat că adăugarea capacităților neterminate la rețeaua națională de producție a energiei ar însemna pentru economia României nu doar un plus de câteva procente la producția totală, ci și accesul la o sursă de energie ieftină, curată și stabilă.

În contextul prețurilor volatile ale gazelor și carburanților, hidroenergia rămâne unul dintre cei mai previzibili și sustenabili producători de energie. Astfel, reluarea lucrărilor va contribui la reducerea costurilor pentru consumatorii casnici și industriali, va micșora numărul întreruperilor neprogramate și va întări competitivitatea României pe plan regional.

Totodată, prin faptul că proiectele hidro vor funcționa în paralel cu centralele nucleare în dezvoltare și cu modernizarea instalațiilor pe gaz, obiectivul de independență energetică devine mult mai accesibil.

Plan național de mobilitate militară și infrastructură strategică

Pe lângă decizia referitoare la hidrocentrale, CSAT a analizat și actualizarea Planului Național privind Mobilitatea Militară. Ilie Bolojan a menționat că acest document include principalele proiecte de infrastructură menite să asigure nu doar circulația civilă eficientă, ci și mobilitatea forțelor Armate în scenarii de criză.

Un element central în acest plan este coridorul de mobilitate Nord–Sud România–Balcani, unde se încadrează și proiectul unui nou pod peste Dunăre, aflat în faza de proiectare. Conform președintelui interimar, aceste investiții vor crea un sistem coerent de transport și logistică care să permită deplasarea rapidă a echipamentelor militare și a personalului, consolidând astfel capacitatea de răspuns în regiunea sud-est-europeană.

Perspective și termene

Ilie Bolojan a estimat că, odată intrate în vigoare prevederile legislative și aprobate de Parlament, lucrările de finalizare a celor zece hidrocentrale ar putea fi reluate imediat, cu termen de finalizare între doi și trei ani.

În paralel, investițiile în infrastructura de mobilitate militară și civilă vor continua în etape succesive, urmărind să integreze România mai strâns în coridoarele europene de transport și să răspundă cerințelor de securitate tot mai stringente ale NATO și Uniunii Europene. Continuarea acestor proiecte este considerată crucială pentru dezvoltarea durabilă a țării și pentru asigurarea securității energetice și naționale în fața provocărilor viitoare.

”Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar şi mobilitatea militară şi a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, şi cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în aşa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori”, a subliniat Bolojan într-o declaraţie de presă.