România simplifică angajarea lucrătorilor străini. Ministrul Economiei anunță platforma WorkinRomania.gov.ro
Potrivit ministrului Economiei, scopul acestui proiect este de a simplifica și organiza întregul sistem, astfel încât autoritățile să aibă o imagine clară asupra persoanelor care vin în țară, a locurilor în care lucrează și a condițiilor în care activează.
Totodată, ministrul a anunțat lansarea platformei WorkinRomania.gov.ro, care va centraliza și gestiona toate procedurile legate de angajarea lucrătorilor străini.
”Procesul prin care lucrătorii străini ajung şi muncesc în România este, în prezent, complicat şi greu de urmărit. România are nevoie de forţă de muncă, dar nu cu un sistem opac şi vulnerabil la abuzuri. Guvernul va schimba asta!”, spune ministrul Economiei pe Facebook.
Irineu Darău a anunțat că a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență, pregătit de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, care urmărește să simplifice și să organizeze întregul sistem, oferind statului o evidență clară a persoanelor care vin, a locurilor în care lucrează și a condițiilor în care activează.
”Este un subiect pe care l-am urmărit constant încă din primul mandat de senator, ca membru al Comisiei pentru muncă, pentru că problemele din acest sistem sunt cunoscute de ani de zile. Introducem platforma WorkinRomania.gov.ro, unde vor fi gestionate toate procedurile, pentru ca angajatorii să aibă un proces mai rapid şi mai clar. Vom avea reguli stricte pentru agenţiile de recrutare, ca să eliminăm intermediarii care profită de oameni sau ocolesc legea. În felul acesta, lucrătorii vor fi protejaţi prin obligaţii clare de informare, astfel încât fiecare să ştie din start unde vine, ce salariu are şi în ce condiţii lucrează”, explică ministrul Economiei.
Potrivit lui Irineu Darău, noul sistem va asigura ca angajarea lucrătorilor străini să fie corelată cu nevoile reale ale economiei. De asemenea, va facilita păstrarea în țară a celor care și-au făcut studiile în România, permițându-le să înceapă munca fără drumuri inutile sau obstacole birocratice.
Ministrul a explicat că această modificare răspunde unei necesități clare: crearea unui sistem corect și bine controlat, în care regulile sunt respectate de toți, ceea ce reprezintă fundamentul unei economii funcționale.
Scădere semnificativă a soldului net al remiterilor în România: Date BNR 2025
Soldul net al remiterilor personale, adică diferența dintre încasările românilor care muncesc în străinătate și plățile efectuate de migranții străini din România, continuă să înregistreze o scădere semnificativă. Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), acesta a coborât de la un maxim istoric de 5,62 miliarde euro în 2023, la 5,345 miliarde euro în 2024 și la 4,99 miliarde euro în 2025.
Aceasta reprezintă cea mai redusă valoare netă din ultimii șase ani și evidențiază o tendință clară de echilibrare între fluxurile de intrare și ieșire de valută prin remiteri.
Deteriorarea soldului net este rezultatul a două evoluții simultane: o creștere modestă a remiterilor primite de la românii din străinătate (+4,76% în 2025) și o creștere accelerată a sumelor trimise în țară de lucrătorii străini (+49,2%, până la 2.042,6 milioane euro).
Dacă în 2020 raportul dintre încasările din remiteri și plățile efectuate de lucrătorii străini era de aproximativ 12,4 la 1, în 2024 acesta a scăzut la 4,9 la 1, iar în 2025 a ajuns la circa 3,4 la 1. Aceasta arată că România rămâne un exportator net de forță de muncă, dar devine totodată un importator tot mai important de lucrători extracomunitari, iar efectele asupra fluxurilor valutare sunt tot mai evidente.
În ceea ce privește remiterile primite de la românii din diaspora, topul destinațiilor principale rămâne relativ constant, dar apar semne de diversificare și temperare a ritmului de creștere. Marea Britanie continuă să fie principala sursă, cu 1,76 miliarde euro în 2025 (+6,9% față de 2024), urmată de Germania (1,56 miliarde euro, -1,3%) și Italia (762 milioane euro, -3,2%).
În schimb, s-au înregistrat creșteri mai rapide în alte țări, precum Țările de Jos (381 milioane euro, +60,7%), Irlanda (+17,2%) și categoria „Altele” (+20,1%), ceea ce indică o dispersie treptată a remiterilor către destinații noi sau comunități românești în expansiune. Totodată, se remarcă scăderi în piețe tradiționale, cum ar fi Spania (-7,0%), Statele Unite (-14,0%) și Franța (-8,3%).
Creștere masivă a remiterilor lucrătorilor străini din România
Plățile efectuate de lucrătorii străini din România arată o diversificare tot mai mare a destinațiilor, reflectând extinderea rapidă a forței de muncă importate. Marea Britanie rămâne principala destinație, cu 501 milioane euro (+15,8%), urmată de Germania (182 milioane euro, +21,3%) și Italia (122 milioane euro, +23,1%).
Nepal continuă să fie o destinație importantă, cu 122 milioane euro (+43,4%), însă cea mai rapidă creștere s-a înregistrat în categoria „Altele”, care a ajuns la 746 milioane euro (+167%). Aceasta indică o expansiune accelerată a remiterilor către țări precum India, Sri Lanka, Vietnam, Turcia, Bangladesh și Filipine, naționalități care au câștigat tot mai mult teren pe piața muncii din România în ultimii ani.
| Țara / Categoria | Suma trimisă (mil. euro) | Creștere față de 2024 (%) |
|---|---|---|
| Marea Britanie | 501 | +15,8 |
| Germania | 182 | +21,3 |
| Italia | 122 | +23,1 |
| Nepal | 122 | +43,4 |
| Altele | 746 | +167 |