Guvernul a înfuriat industria muzicală. Sute de artiști, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest

Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care modifică Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996).

Documentul atrage atenția că schimbările propuse ar afecta modul de colectare și de plată a drepturilor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

Tudor Chirilă, Loredana și peste 300 de artiști protestează împotriva Guvernului

Principala problemă semnalată de artiști este eliminarea gestiunii colective extinse, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă centralizează încasările și le distribuie inclusiv către titularii care nu sunt membri. Fără această gestiune, plata drepturilor ar deveni opțională în practică, iar utilizatorii ar putea declara contracte directe minimale și continua să difuzeze orice repertoriu fără verificarea reală a utilizărilor de către organismele de gestiune colectivă.

Articolele din scrisoare mai atrag atenția că propunerea de a crea un colector unic, alimentat din sumele care ar trebui să ajungă artiștilor, ar genera costuri suplimentare și riscuri pentru titulari. În consecință, semnatarii cer menținerea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală. Dacă se va institui un colector unic, acesta ar trebui desemnat din rândul organismelor deja existente și nu constituit ca entitate nouă finanțată din sumele artiștilor.

„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, transmit artiștii.

Ministerul Culturii justifică modificările prin transpunerea unei directive europene

Ministerul Culturii justifică modificările prin transpunerea unei directive europene și susține că scopul este acordarea unei mai mari libertăți titularilor de drepturi, care își pot gestiona compozițiile direct, prin organisme colective sau prin soluții mixte.

Gestiunea colectivă extinsă permite utilizatorilor, precum restaurante, hoteluri, baruri, mall-uri și transportatori, să obțină o singură licență pentru a folosi înregistrări audio-video, acoperind atât drepturile artiștilor membri ai OGC-ului (de exemplu UCMR-ADA), cât și ale celor care nu sunt membri, inclusiv artiști internaționali.

 „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, avertizează artiștii în scrisoare.

Abrogarea gestiunii colective extinse și înlocuirea ei cu obligația utilizatorilor de a declara contracte directe creează un sistem ineficient, ușor de eludat, în care plata drepturilor devine opțională și lipsită de control real asupra muzicii efectiv difuzate. În acest scenariu, utilizatorii pot încheia contracte individuale minimale și difuza orice alt repertoriu fără sancțiuni sau verificări.

Colectorul unic propus ar centraliza drepturile titularilor din ambiental pentru autori, interpreți și producători. Ministerul Culturii intenționează să înființeze un organism comun de colectare, finanțat inclusiv din sumele datorate artiștilor, ceea ce ar fi costisitor și păgubitor pentru titularii de drepturi.

„Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii. (…) Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor. (…) Nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, avertizează artiștii.

Artiștii propun ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente

Artiștii propun ca colectorul unic să fie desemnat dintre organismele de gestiune existente și finanțat exclusiv din comisionul administrativ, care împreună cu comisionul reținut de organismele de gestiune să nu depășească 15% din sumele repartizate fiecărui titular, conform actualei legislații. Crearea unui nou organism ar implica resurse financiare, umane, tehnice și logistice suplimentare, crescând costurile pentru titulari.

„Propunerea noastră este ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, se arată în scrisoare.

Pe 15 decembrie, Ilie Bolojan și reprezentanții asociațiilor care promovează drepturile artiștilor au avut consultări privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, în vederea armonizării cu cadrul european și a simplificării mecanismului actual. Discuțiile nu au dus însă la nicio concluzie, iar industria muzicală rămâne în așteptarea unei soluții care să protejeze drepturile artiștilor.