Greva foamei la Complexul Energetic Oltenia
Situație tensionată în sectorul energetic românesc, după ce 50 de mineri și energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au declanșat greva foamei în fața Ministerului Energiei. Protestul vine pe fondul temerilor că sute de angajați cu contracte de muncă pe perioadă determinată își vor pierde locurile de muncă începând cu luna aprilie.
În acest context, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut o întâlnire cu reprezentanții angajaților afectați, încercând să clarifice situația și cadrul legal în care se desfășoară procesul de reorganizare al companiei.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat încă din 2022
Ministrul Energiei a explicat că reorganizarea companiei nu reprezintă o decizie recentă, ci face parte dintr-un plan de restructurare aprobat în urmă cu aproape patru ani. Documentul a fost discutat inclusiv cu reprezentanții salariaților și ulterior a primit avizul Comisiei Europene.
Potrivit oficialului, sindicatele și reprezentanții angajaților au fost implicați în procesul de negociere încă de la început și au avut acces la toate informațiile relevante privind reorganizarea companiei energetice.
”Am răspuns de fiecare dată solicitărilor de dialog şi am purtat discuţii atât la nivel ministerial, cât şi guvernamental. Atunci când a fost vorba despre drepturile oamenilor, am intervenit. Am obţinut adoptarea Memorandumului prin care angajaţii CEO au fost exceptaţi de la aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023, astfel încât tichetele de masă să fie menţinute pentru toţi angajaţii. Este prima excepţie acordată unei companii de stat într-o astfel de situaţie. Orice decizie care contravine celor stabilite prin acest memorandum încalcă cadrul legal adoptat”, a adăugat el
În același timp, Bogdan Ivan a subliniat că Ministerul Energiei a intervenit atunci când au fost puse în discuție drepturile angajaților. Un exemplu în acest sens este adoptarea unui memorandum prin care salariații Complexului Energetic Oltenia au fost exceptați de la aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023, ceea ce a permis menținerea tichetelor de masă pentru toți angajații companiei.
”În acelaşi timp, trebuie spus foarte clar: planul de restructurare al CEO a fost aprobat în 2022. Încă de atunci, reprezentanţii salariaţilor au fost implicaţi în negocieri şi au avut acces deplin la informaţiile relevante. Planul de restructurare a fost solicitat şi agreat de organizaţiile sindicale şi de reprezentanţii angajaţilor, fiind mai apoi supus aprobării Comisiei Europene. Evidenţiez aceste lucruri pentru că etapele de reorganizare nu sunt o schimbare de ultim moment, ci elemente stabilite de aproape 4 ani”, a punctat Ivan.
Ministrul a precizat că această decizie reprezintă prima excepție acordată unei companii de stat într-un astfel de context.
”Deciziile operative privind angajările sau încetarea contractelor de muncă ţin însă de conducerea executivă a companiei. Ştiu că în spatele fiecărui contract, fie el determinat sau nedeterminat, sunt oameni şi familii. Am ţinut să am această discuţie faţă în faţă tocmai din acest motiv. Uşa mea rămâne deschisă pentru dialog, iar soluţiile trebuie găsite în cadrul legal existent şi cu responsabilitate faţă de viitorul energetic al României”, a transmis ministrul Energiei.
Aproximativ 1.500 de angajați riscă să rămână fără loc de muncă
Sindicaliștii susțin însă că situația este mult mai gravă decât o prezintă autoritățile. Potrivit Confederației Cartel ALFA, aproximativ 1.500 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia, care lucrează cu contracte pe perioadă determinată, riscă să își piardă locurile de muncă începând cu 1 aprilie.
”Faptul că lucrătorii se văd nevoiţi să recurgă la greva foamei pentru a fi ascultaţi arată gravitatea crizei sociale din sectorul energetic şi lipsa unui dialog real şi eficient între autorităţi, conducerea companiei şi reprezentanţii salariaţilor”, au afirmat reprezentanţii Confederaţiei Cartel ALFA, miercuri, într-un comunicat de presă.
Mulți dintre acești salariați activează în cadrul companiei de mai bine de trei ani și au contribuit la menținerea stabilității sistemului energetic național, spun liderii sindicali.
Decizia de a recurge la greva foamei arată gravitatea situației sociale din sectorul energetic și nivelul ridicat de frustrare al angajaților, susțin reprezentanții Cartel ALFA.
”După ce au fost lăudaţi pentru rolul lor în stabilitatea energetică a României, aceiaşi oameni sunt acum abandonaţi, fără garanţii sociale şi fără un plan real pentru viitor. Această situaţie reprezintă rezultatul unei gestionări defectuoase a procesului de tranziţie energetică. Este responsabilitatea statului român să asigure o tranziţie justă, în care investiţiile în tehnologii noi şi proiecte industriale să meargă mână în mână cu protecţia locurilor de muncă şi cu sprijin real pentru salariaţi”, au arătat sindicaliştii Cartelul ALFA.
Sindicatele acuză lipsa unui dialog real
Confederația sindicală consideră că escaladarea conflictului până la o formă extremă de protest indică lipsa unui dialog eficient între autorități, conducerea companiei și reprezentanții angajaților.
Sindicaliștii afirmă că muncitorii care au susținut funcționarea sistemului energetic al României riscă acum să rămână fără locuri de muncă și fără garanții sociale, în contextul procesului de tranziție energetică.
În opinia acestora, statul român ar trebui să asigure o tranziție echilibrată, în care modernizarea sectorului energetic să fie însoțită de protejarea locurilor de muncă și de programe reale de sprijin pentru comunitățile afectate.
Ministrul Energiei a transmis că instituția pe care o conduce are rolul de a negocia cu instituțiile europene cadrul general privind exploatarea resurselor energetice și strategia energetică a României.
În schimb, deciziile operative legate de angajări sau încetarea contractelor de muncă sunt responsabilitatea conducerii executive a companiei.
”Există fonduri europene şi soluţii tehnice pentru modernizarea şi transformarea industriei energetice. Ceea ce lipseşte este voinţa politică de a pune oamenii şi comunităţile înaintea calculelor birocratice şi a profitului. Nu acceptăm ca tranziţia energetică să se facă, în mod abuziv, pe spatele oamenilor care au ţinut sistemul energetic al ţării în funcţiune”, au precizat sindicaliştii.
Bogdan Ivan a afirmat că înțelege impactul social al situației, deoarece în spatele fiecărui contract de muncă se află familii și comunități întregi care depind de aceste locuri de muncă. Ministrul a reiterat însă că soluțiile trebuie găsite în limitele cadrului legal existent și în acord cu planul de restructurare stabilit pentru companie.
Confederația Cartel ALFA a cerut Guvernului și Ministerului Energiei să înceapă de urgență negocieri reale cu reprezentanții salariaților pentru a identifica soluții care să prevină o criză socială majoră în zona minieră.
Sindicaliștii atrag atenția că există fonduri europene și proiecte tehnice care ar putea sprijini modernizarea industriei energetice, însă acestea trebuie implementate în paralel cu măsuri concrete pentru protejarea angajaților.
