Grecia a câștigat acest titlu pentru redresarea din pragul colapsului
Grecia a fost desemnată „Țara anului 2023”, într-un context internațional destul de sumbru, explică jurnaliștii The Economist. Potrivit lor, anul 2023 a fost unul marcat de războaie, regimuri autocratice și de îngrădirea libertăților.
În mijlocul acestor dezastre, revista explică faptul că premiul de „Țara anului 2023” este oferit statelor care au realizat reforme și cele mai bogate îmbunătățiri, fiind un contrapunct față de situația globală.
Ucraina şi Republica Moldova au fost, și în acest an, importante candidate pentru acest mare premiu.
„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe ţări oamenii puternici au încălcat legile şi au îngrădit libertăţile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual „ţara anului”.
Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistenţa oamenilor obişnuiţi în faţa ororii, ar fi existat o mulţime de candidaţi, de la palestinienii şi israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce ţara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm ţara anului, în 2013, am căutat să recunoaştem ceva diferit: locul care s-a îmbunătăţit cel mai mult. (…)
Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru să dispere şi să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood”, notează publicaţia, cu umor.
„Dar, în viaţa reală, există două seturi de ţări care merită să fie recunoscute în 2023”, arată The Economist.
Evoluția de care a dat dovadă statul elen
Publicația argumentează alegerea Greciei drept câștigătoare a premiului „țara anului”, în 2023. Cu zece ani în urmă, Grecia se confrunta cu o criză a datoriilor, fiind subiectul ridiculizării pe Wall Street. Veniturile scăzuseră, contractul social era în declin, iar partidele extremiste de stânga și de dreapta cauzau tulburări semnificative.
Prin evidențierea progreselor uluitoare în depășirea acestor provocări, a reformelor economice și a reconcilierii sociale, Grecia a reușit să se redreseze și să iasă din umbra unei perioade dificile, meritând astfel recunoașterea drept „țara anului”.
Guvernul, ajuns într-o stare de disperare, a căutat sprijin din partea Chinei și a luat decizia de a vinde principalul său port, Pireu, către o companie chineză. Cu toate acestea, Grecia, în prezent, departe de a fi perfectă, s-a confruntat cu provocări semnificative. Un accident feroviar în februarie a evidențiat problemele legate de corupție și calitatea precară a infrastructurii. Au existat și scandaluri referitoare la interceptările telefonice şi maltratarea migranţilor.
„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie.
Politica sa externă este pro-americană, pro-UE şi prudentă faţă de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut – şi totuşi să se câştige alegerile”, explică The Economist.
Republica Moldova și Ucraina au demonstrat rezistență în fața intimidării
Republica Moldova a primit titlul de „țara anului” în 2021. În 2023, Ucraina a fost remarcată la categoria „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocraţi”. Aici, jurnaliștii au apreciat curajul de care a dat dovadă statul ucrainean în fața acțiunilor lui Putin.
„Nu se poate spune că viaţa în Ucraina s-a îmbunătăţit, dar ţara şi-a continuat cu curaj lupta sa împotriva maşinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susţinătorilor săi occidentali. Moldova a rezistat intimidării ruseşti. Finlanda s-a alăturat alianţei NATO şi Suedia o va urma în curând.
În Asia, o serie de ţări şi-au păstrat cumpătul în faţa agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine şi-a apărat graniţele maritime şi legea mării împotriva unor nave chinezeşti mult mai mari.
În august, Japonia şi Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulţumirile lor istorice pentru a-şi aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populaţie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populaţia împotriva schimbărilor climatice şi include o garanţie de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei”, menţionează The Economist.
