Republica Moldova vrea să producă drone militare pentru propria apărare. Igor Grosu exclude livrările către Ucraina

Republica Moldova intenționează să modifice legislația pentru a produce drone militare destinate propriei apărări, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la un forum internațional de securitate. Decizia vine pe fondul încălcărilor repetate ale spațiului aerian și al nevoii de consolidare a capacităților naționale de apărare, fără livrări către Ucraina.

Republica Moldova vrea să producă drone militare pentru propria apărare. Igor Grosu exclude livrările către Ucraina

Guvernul Republicii Moldova intenționează să modifice legislația pentru a permite producția de drone militare, necesare pentru apărarea țării. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat vineri că autoritățile vor să creeze cadrul legal pentru fabricarea dronelor cu dublă utilizare, destinate nevoilor interne, fără a le furniza Ucrainei.

Igor Grosu, al doilea oficial în ierarhia de stat a Republicii Moldova, a explicat că legislația actuală nu permite desfășurarea unor asemenea activități de producție. În consecință, Parlamentul va trebui să adopte modificări legislative care să elimine această restricție și să permită dezvoltarea sectorului.

În cadrul unui forum internațional de securitate găzduit de Republica Moldova, șeful Legislativului a precizat că își dorește ca dronele să fie produse pentru uz intern, în special pentru activități cu dublă utilizare. Acestea ar putea fi folosite în scopuri de securitate națională, în situații de urgență și în agricultură.

Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiunea președintei Maia Sandu, care deține majoritatea parlamentară, a respins posibilitatea ca dronele produse în Republica Moldova să fie destinate Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia, aflat în al patrulea an și jumătate.

Oficialul a reiterat că obiectivul autorităților este producerea dronelor pentru necesitățile proprii ale Republicii Moldova, nu pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei.

„Mi-ar plăcea foarte mult să le producem pentru noi înşine. Avem nevoie de ele, în special în scopuri cu dublă utilizare”, a declarat Grosu, în cadrul unui forum internaţional de securitate găzduit de Republica Moldova.

Republica Moldova, vulnerabilă în fața dronelor și rachetelor rusești. 88 de încălcări ale spațiului aerian din 2022

Administrația Sandu, care își propune ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană până în 2030, a criticat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova a fost afectată de război. În ultimele săptămâni, tot mai multe drone și rachete, despre care autoritățile moldovene susțin că provin din Rusia, au pătruns în spațiul aerian al țării, iar resturi ale acestora s-au prăbușit pe teritoriul său.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat în cadrul forumului internațional de securitate că, de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, au fost înregistrate 88 de încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova. El a arătat că aceste incidente ridică întrebări cu privire la capacitatea statului de a-și proteja cetățenii.

Grosu a explicat că dezvoltarea capacităților de apărare necesită timp și investiții, având în vedere că, în ultimii 30 de ani, Republica Moldova nu a alocat suficiente fonduri acestui domeniu. Pentru protejarea spațiului aerian, țara are nevoie de radare, echipamente, personal instruit, sisteme de comunicații, infrastructură și proceduri adecvate, a precizat oficialul.

La rândul său, președintele Maia Sandu a declarat, în cadrul aceluiași forum, că poziția Republicii Moldova în regiune este vulnerabilă. Ea a afirmat că dezvoltarea producției interne în domeniul apărării reprezintă o componentă esențială a viitoarei strategii de apărare și a anunțat că modificările legislative necesare vor fi prezentate în curând Parlamentului.

„Având în vedere aceste cifre, oamenii pun o întrebare simplă: Poate statul nostru să ne apere? Nu putem asigura această apărare peste noapte. Şi nu putem recupera în patru ani cei 30 de ani în care nu am finanţat apărarea noastră. Pentru a ne proteja spaţiul aerian, avem nevoie de radare, echipamente, personal instruit, sisteme de comunicaţii, infrastructură şi proceduri”, a arătat Grosu.