Giganții tehnologici lucrează pentru noi sau împotriva noastră? Răspunsul Google
SURSA FOTO: Dreamstime - Google
Poate inteligența artificială să ne facă viața mai ușoară fără să ne răpească libertatea? În timp ce criticii Big Tech avertizează că trăim deja într-un „tehno-feudalism” bazat pe supraveghere și manipulare, un cercetător Google DeepMind susține contrariul.
Giganții tehnologici lucrează pentru noi sau împotriva noastră? Răspunsul Google
Timothy Nguyen, cercetător în cadrul Google DeepMind, susține că influența exercitată de marile companii tehnologice asupra societății este mai complexă decât simpla idee că acestea au „furat autonomia” utilizatorilor. Potrivit acestuia, există două modalități diferite prin care companiile tehnologice influențează oamenii, iar discuția ar trebui privită prin prisma compromisurilor și responsabilităților.
Poziția sa a fost conturată recent în cadrul unor dezbateri publice intense, cea mai cunoscută fiind cea desfășurată la festivalul de filosofie HowTheLightGetsIn, organizat la Hay-on-Wye, în Marea Britanie. Acolo, Nguyen a participat la panelul „Tehnologie și Libertate”, alături de economistul Yanis Varoufakis, fost ministru de Finanțe al Greciei, și de scriitoarea daneză Janne Teller.
În timpul dezbaterii, Nguyen a respins ideea potrivit căreia giganții tehnologici ar fi eliminat complet autonomia umană. Cercetătorul a afirmat că există o perspectivă mai utilă asupra subiectului, bazată pe noțiunile de compromis și responsabilitate. El a explicat că oamenii își doresc ca sistemele tehnologice să fie construite în mod responsabil tocmai pentru că le oferă o parte din control și că acest lucru nu este neapărat negativ, întrucât utilizatorii așteaptă ca tehnologia să preia o parte din sarcini. Totuși, Nguyen a recunoscut că rămâne neclar ce înseamnă, în practică, ca sistemele tehnologice să fie cu adevărat responsabile.
Referindu-se la utilizarea tehnologiei în regimuri autoritare, cercetătorul Google DeepMind a afirmat că, în China, aceasta este folosită pentru supraveghere în masă și pentru suprimarea opiniilor și a informațiilor nedorite.
Grecia avertizează că tehnologia este folosită pentru supravegherea populației
Yanis Varoufakis a contestat însă această perspectivă, argumentând că supravegherea digitală nu este specifică doar Chinei. Fostul ministru grec a susținut că și în statele occidentale tehnologia este utilizată pentru monitorizarea populației, afirmând că Google urmărește activitatea utilizatorilor la fel de eficient precum Partidul Comunist Chinez, poate chiar mai bine.
În cadrul dezbaterii, Varoufakis și Janne Teller au reprezentat tabăra critică la adresa marilor companii tehnologice. Cei doi au susținut că giganții din domeniu au erodat autonomia umană și au contribuit la apariția unui sistem pe care l-au descris drept „tehno-feudalism”, în care platformele digitale influențează deciziile oamenilor și colectează date personale fără un consimțământ autentic.
În replică, Nguyen, în calitate de reprezentant al Google, a încercat să tempereze temerile legate de tehnologie, explicând modul în care funcționează algoritmii. Argumentul său central a fost că inteligența artificială și tehnologia ar trebui privite ca instrumente care completează gândirea critică a oamenilor, nu ca înlocuitori ai acesteia.
Drepturile de autor și de proprietate intelectuală în era inteligenței artificiale
Un alt subiect abordat de Nguyen este cel al drepturilor de autor și al proprietății intelectuale în era inteligenței artificiale. El a evidențiat recent una dintre marile provocări ale industriei: publicul dorește modele AI cât mai performante, capabile să genereze răspunsuri despre aproape orice subiect, ceea ce presupune antrenarea lor pe cantități uriașe de conținut creat de artiști, scriitori și utilizatori obișnuiți. În același timp, aceiași creatori își doresc control deplin asupra propriilor opere.
Potrivit lui Nguyen, această contradicție reprezintă una dintre tensiunile fundamentale dintre modelele de afaceri ale companiilor Big Tech și interesele utilizatorilor.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





