România explorează dezvoltarea unei gigafabrici de Inteligență Artificială
Potrivit documentului prezentat în guvern, proiectul ar transforma România într-un centru de referință pentru Inteligența Artificială în zona Mării Negre, Black Sea AI Gigafactory, deservind atât piețele interne, cât și pe cele din țările vecine.
„Înființarea Gigafabricii de Inteligență Artificială la Marea Neagră reprezintă angajamentul României de a se poziționa ca un hub de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță (AI/HPC) de referință, aliniat la standardele UE, pentru regiunea Mării Negre”, se arată în textul memorandumului.
Inițiativa presupune colaborarea cu parteneri privați și sprijin din partea Uniunii Europene, iar construcția gigafabricii este gândită să genereze locuri de muncă și să dezvolte expertiză în domenii precum centre de date, securitate cibernetică și eficiență energetică.
În paralel, proiectul urmărește să stimuleze apariția unor fluxuri tehnologice și de competențe care să aducă valoare economică în sectorul AI și tehnologic, consolidând competitivitatea României la nivel regional.
„Prin furnizarea de capacități avansate de calcul pentru industrie, startup-uri, IMM-uri și instituții de cercetare, România și regiunea vor menține și își vor consolida avantajul competitiv. Acest lucru este de așteptat să stimuleze productivitatea și să atragă investiții străine directe”, arată textul memorandumului.
Un alt obiectiv al inițiativei este asigurarea „securității și suveranității digitale”, prin implementarea unor standarde avansate de protecție a datelor și prin folosirea energiei curate.
„Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu”, menționează memorandumului, care subliniază și importanța surselor de energie regenerabilă, a energiei nucleare fără carbon și a sistemelor de răcire sustenabile.
Cum va fi realizată infrastructura gigafabricii AI
Alimentarea gigafabricii Black Sea AI Gigafactory va fi asigurată preponderent de energia nucleară, provenită de la Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă, de viitoarele Unități 3 și 4 și de un reactor modular mic (SMR) planificat la Doicești.
Acest reactor este un proiect al companiei americane NuScale Power și utilizează tehnologia reactoarelor mici cu apă ușoară. Implementarea în România va fi realizată de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica (SNN) și Nova Power&Gas, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune CET Doicești, închisă în 2012, în județul Dâmbovița.
Decizia finală privind investiția este așteptată până la sfârșitul anului 2025, iar proiectul presupune o infrastructură complexă: peste 100.000 de procesoare de Inteligență Artificială, conexiuni prin fibră optică și cabluri submarine, sisteme de răcire hibridă și securitate cibernetică avansată.
Coordonarea proiectului va fi realizată de Ministerul Energiei, alături de Ministerul Finanțelor, implicând și alte instituții precum Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Banca Inter-Americană de Dezvoltare.
Bugetul estimat al investiției se situează între 4 și 5 miliarde de euro, cu finanțare publică de până la 35% din costurile pentru infrastructură, sprijinită prin garanții de stat și colaborări cu instituții financiare internaționale.
Etapele preliminare au fost deja parcurse, iar proiectul este programat să devină operațional la finalul anului 2028, aducând România mai aproape de statutul de hub regional de Inteligență Artificială și calcul de înaltă performanță.
