Generația Z și munca de acasă: La ce riscuri de expun românii? (studiu)

Generația Z, aflată la începutul carierei, se confruntă cu riscuri profesionale asociate muncii de acasă, potrivit unor cercetări americane. Specialiștii avertizează că lipsa interacțiunii directe cu colegii și mentorii poate limita dezvoltarea competențelor și oportunitățile de avansare profesională.

Generația Z și munca de acasă: La ce riscuri de expun angajații?

Generația Z și munca de acasă: La ce riscuri de expun angajații? Deși munca de acasă oferă tinerilor flexibilitate și mai mult timp liber, cercetările americane ne arată că renunțarea la munca la birou poate avea un impact negativ asupra celor aflați la începutul carierei lor.

Munca la distanță este principala cauză a creșterii șomajului în rândul tinerilor, conform unui raport, publicat luna aceasta, de Banca Rezervei Federale din New York. Biroul Național de Cercetări Economice a constatat, de asemenea, într-un document actualizat luna aceasta, că mărirea numărului de persoane care lucrează de acasă face mai dificilă obținerea de feedback și avansarea pentru tineri.

„La începutul carierei, o cantitate semnificativă de învățare vine prin observare și osmoză: urmărirea modului în care colegii conduc ședințe, navighează prin conflicte, construiesc relații și iau decizii importante. Aceste momente sunt dificil de reprodus pe Slack sau Zoom”, a spus Megan Hellerer, cautoarea cărții „Directional Living”.

„Multe dintre beneficiile muncii la distanță sunt evidente. Riscurile sunt mai subtile, dar semnificative”, a adăugat Joseph Fuller, profesor de practică managerială la Harvard Business School.

Sfaturi practice pentru cei care lucrează de acasă

Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, care scrie despre beneficiile muncii de acasă, le oferă studenților săi următoarele sfaturi:

• în primii cinci ani, trebuie să mergi la birou cel puțin trei zile pe săptămână; acest lucru este foarte util pentru dezvoltarea carierei (Dacă nu mergi niciodată la birou pierzi mentorat, conexiuni puternice și observarea celorlalți. O mare parte din învățare constă în observarea în liniște: cum se comportă oamenii, normele de lucru, orele de sosire și plecare, software-ul etc.. A fi la birou cu alte persoane cel puțin câteva zile pe săptămână este cea mai bună modalitate de a-ți îmbunătăți abilitățile de comunicare orală și prezentare și de a-ți perfecționa capacitatea de a negocia și rezolva conflicte – toate acestea fiind cruciale pentru avansare);

„Nu ai nevoie de toate cele cinci zile, dar, în mod ideal, este de evitat lucrul complet la distanță la începutul carierei. Interacțiunea cu colegii sau superiorii care se limitează la interacțiunea de la distanță este puțin probabil să ofere lucrătorilor oportunități importante de a-și aprofunda abilitățile sociale. Cum evaluează un superior abilitățile sociale? Prin observare, nu prin privirea la un monitor”, susține Bloom.

• trebuie să prioritizezi „accesul la oameni buni”;
• practică „strălucirea excesivă”, adică trimiterea de rezumate săptămânale structurate ale succeselor și progresului tău direct managerului pentru a face ca rezultatele tale să fie imposibil de ignorat;
• ia în considerare organizarea de scurte discuții virtuale la cafea cu liderii și colegii pentru a compensa lipsa interacțiunilor organice din birou;
• petrece timp față în față cu echipa ta, programând vizite lunare sau trimestriale la biroul fizic, în timpul cărora prioritizezi „rețeaua intensă și legăturile sociale.