Franța și Italia vor mai multe investiții. Se cere reformarea criteriilor de la Maastricht

Franța și Italia își doresc ca investițiile să fie o prioritate în următoarea perioadă. În acest context, liderii francez şi italian, Macron şi Draghi au cerut „o mai mare marjă de manevră” bugetară în cadrul UE pentru a favoriza investiţiile, insistând pe necesitatea de a reforma criteriile de la Maastricht.

Pandemia de Covid-19 va înfrânge regulile bugetare europene? Liderii francez şi italian, Emmanuel Macron şi Mario Draghi, au cerut joi într-un articol comun să se reformeze criteriile de la Maastricht care fixează plafonul de îndatorare al statelor. Reguli care au fost puse între paranteze în timpul crizei sanitare pentru a menţine economiile Uniunii pe linia de plutire, arată France 24. 

„În acelaşi fel în care aceste reguli nu au restrâns răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie acum să ne împiedice să realizăm toate investiţiile necesare”, cer cei doi lideri într-un articol apărut pe site-ul „Financial Times”.

Emmanuel Macron a anunţat deja pe 9 decembrie că vrea să facă din reforma criteriilor de la Maastricht una din priorităţile preşedinţiei franceze a UE, estimând că întrebarea „pentru sau contra 3%” deficit este „depăşită”.

Mesajul lui, sprijinit de astă dată de omologul lui italian, se adresează ţărilor din UE celor mai ataşate de regulile rigorii, printre care cei din nordul Europei, care îşi exprimaseră reticenţe înaintea adoptării unui buget de relansare excepțional post-pandemie. Şi Germaniei noului cancelar Olaf Scholz, deocamdată mult mai rezervat pe acest subiect. 

„Trebuie să ne reducem nivelul de îndatorare, nu este permisă nicio îndoială pe acest subiect, nu putem spera să atingem acest obiectiv crescând impozitele sau realizând tăieri insuportabile la cheltuielile sociale, nici ucigând în faşă creşterea, reechilibrând finanţele publice printr-o ajustare bugetară care nu ar fi viabilă”, pledează cei doi lideri.

Să susţinem creşterea pe termen lung

„Noi trebuie să dispunem de o mai mare marjă de manevră şi să putem realiza cheltuielile-cheie necesare viitorului nostru şi suveranităţii noastre. Regulile bugetare ar trebui să susţină datoria creată pentru a finanţa aceste investiţii, care contribuie incontestabil la bunăstarea generaţiilor viitoare şi la creşterea pe termen lung, dat fiind că aceste cheltuieli publice participă de fapt la viabilitatea datoriei pe termen lung”, adaugă ei.

Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron contează pe summitul informal al şefilor de stat şi de guvern ai UE pentru a face „o estimare cuantificată a nevoilor de investiţii şi regulilor care vor trebui în consecinţă să evolueze, printre care regulile concurenţei şi regulile comerciale, dar şi regulile bugetare europene, care trebuie să fie adaptate la mizele epocii”.

Aceste lucrări, doreşte preşedinţia franceză, trebuie să implice în următoarele săptămâni toate guvernele din UE, dar şi partenerii sociali şi societatea civilă.