Potrivit cercetătorilor, în acest moment, omenirea se află în cel mai bun punct din perioada pandemiei. Varianta Omicron nu pare să îmbolnăvească oamenii la fel de rău ca Delta, potrivit Business Insider.
Medicii sud-africani au observat pentru prima dată această tendinţă favorabilă în luna noiembrie, iar modelul pare să se menţină pe măsură ce noua tulpină se răspândeşte în Europa şi America de Nord.
Cel mai bun punct al pandemiei
Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au remarcat la începutul acestei luni că majoritatea cazurilor de Omicron din SUA au produs simptome relativ uşoare, inclusiv tuse, oboseală, congestie şi secreţie nazală. Durerea de cap, oboseala, curgerea nasului, durerea în gât şi strănutul sunt, de asemenea, cele mai importante simptome ale Omicron raportate la Zoe COVID-19 simptom tracker, o aplicaţie pentru smartphone care înregistrează cum se simt sute de mii de oameni din Marea Britanie.
În plus, răspândirea rapidă a Omicron nu pare să crească spitalizările la fel de mult ca tulpinile anterioare. Un raport de miercuri de la Imperial College din Londra a constatat că persoanele infectate cu Omicron aveau un risc cu 20-25% mai mic de a fi spitalizaţi decât cei infectaţi cu Delta.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă sunt încă nedumeriţi dacă Omicron este în mod inerent mai puţin virulent sau dacă vaccinurile şi infecţiile anterioare pur şi simplu împiedică mai mulţi oameni să se îmbolnăvească grav.
Omicron nu va fi varianta finală a SARS-CoV2
Omicron nu va fi ultima tulpină a SARS-CoV2, dar ar putea fi ultima variantă îngrijorătoare. Este ideea desprinsă de cercetătorul post doctoral de la Universitatea Cambridge, Ben Krishna. Acesta a arătat că virusurile au o capacitate limitată de evoluție. Unele dintre aceste variante s-au răspândit mai eficient de la o persoană la alta, devenind în cele din urmă dominante, deoarece depășesc versiunile mai lente ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.
Această capacitate îmbunătățită de răspândire a fost atribuită mutațiilor din proteina spike care îi permit să se lege mai puternic de receptorii de pe suprafața celulelor umane, de care virusul se atașează pentru a intra și pentru a începe replicarea, arată expertul în virologie și imunologie într-un articol publicat în revista științifică The Conversation.
Potrivit cercetătorului, aceste mutații au permis variantei Alfa și apoi variantei Delta să devină dominante la nivel global. Iar oamenii de știință se așteaptă acum să se întâmple același lucru cu Omicron.
