Formularul obligatoriu pentru munca temporară în UE și SEE. Se obține de la Casa Națională de Pensii Publice

Formularul obligatoriu pentru munca temporară în UE și SEE. Se obține de la Casa Națională de Pensii Publice

SURSA FOTO: Dreamstime - Formularul A1 a fost folosit de aproape 90.000 de angajați români în 2023

Publicat de Corina Chiriac la 21 octombrie 2025, 13:00

În 2023, aproape 90.000 de angajați români – circa 1,1% din totalul forței de muncă – au utilizat formularul A1, document care le asigură menținerea contribuțiilor sociale în România în timp ce muncesc temporar într-un alt stat din UE, SEE sau Elveția. Formularul este obligatoriu înainte de plecare și este frecvent verificat în sectoare precum construcțiile, transportul rutier sau serviciile tehnice, iar lipsa lui poate atrage amenzi semnificative atât pentru angajatorii români, cât și, în anumite cazuri, pentru beneficiarii locali din țara gazdă.

Formularul A1 a fost folosit de aproape 90.000 de angajați români în 2023

În anul 2023, aproximativ 90.000 de angajați români au beneficiat de formularul A1, ceea ce reprezintă în jur de 1,1% din totalul forței de muncă. Acest document atestă faptul că, în perioada în care lucrează temporar într-un alt stat din UE, SEE sau Elveția, aceștia rămân asigurați în România.

În sectoare precum construcțiile, transportul rutier sau serviciile tehnice (montaj, întreținere, instalații), formularul A1 este adesea verificat în cadrul controalelor, fiind un document solicitat frecvent pentru a demonstra asigurarea în România.

Neobținerea formularului A1 poate atrage sancțiuni considerabile, variind de la câteva sute până la sute de mii de euro, afectând atât compania românească, cât și, în anumite situații, partenerul din statul în care se desfășoară activitatea.

Situațiile în care formularul A1 este obligatoriu

Formularul A1 este necesar în situații variate în care angajații români lucrează temporar în străinătate, de exemplu:

  • un șofer care efectuează transport de marfă din România către Germania;

  • muncitori dintr-o firmă de construcții care ridică o clădire în Franța;

  • un inginer IT trimis de o multinațională din București pentru implementarea unei soluții software la sediul unui client din Spania;

  • un ghid turistic care însoțește turiști români într-un circuit de o săptămână prin Europa Occidentală;

  • un tehnician de service care realizează montaj sau reparații la un client din Italia;

  • un consultant sau expert financiar care desfășoară un audit la un client din Belgia.

În aceste situații, formularul A1 trebuie solicitat de la Casa Națională de Pensii Publice înainte de deplasarea în străinătate și pus la dispoziția autorităților din țara în care angajatul își desfășoară temporar activitatea.

documente
SURSA FOTO: Dreamstime – Formularul A1 a fost folosit de aproape 90.000 de angajați români în 2023

Amenzile sunt diferite în funcție de țară

În Italia, sancțiunile pentru neprezentarea documentelor sunt clare: neînaintarea declarației inițiale atrage amenzi între 180 și 600 de euro pentru fiecare angajat, iar absența documentelor necesare, inclusiv a formularului A1, poate ajunge la 600–3.600 de euro.

În cazurile cele mai severe, precum în Spania sau Germania, încălcările repetate pot genera amenzi uriașe, care pot ajunge la 500.000 de euro sau chiar depăși 900.000 de euro.

De regulă, răspunderea revine firmei românești, care suportă amenda. Totuși, în Franța, absența formularului A1 poate atrage sancțiuni și pentru beneficiarul local care angajează temporar lucrătorii.

Formularul A1 indică exclusiv legislația de asigurări sociale aplicabilă și nu exonerează angajatorul de respectarea celorlalte obligații locale, precum notificările în registrele muncii, respectarea normelor privind salariul și timpul de lucru sau păstrarea documentelor la locul de muncă.

  • Austria

    • Control: notificarea prealabilă și documente salariale (inclusiv A1)

    • Amenzi: până la €20.000 (documente), €40.000 recidivă; sub-remunerare gravă > €100.000

    • Dacă lipsește A1: se pot accepta dovezi provizorii (ex. dovada depunerii dosarului)

  • Belgia

    • Control: declarația LIMOSA și alte documente

    • Amenzi: mii sau zeci de mii € per lucrător (nivel 4)

    • Dacă lipsește A1: posibilă trimitere ulterioară prin IMI în 8 săptămâni

  • Franța

    • Control: prezentarea A1 la cerere

    • Amenzi: €3.925 per lucrător (2025)

    • Dacă lipsește A1: dacă se arată dovada depunerii dosarului → 2 luni pentru a prezenta A1

  • Germania

    • Control: notificarea începerii activității, respectarea salariului minim, alte documente

    • Amenzi: până la €500.000 (grave), până la €30.000 (alte încălcări)

    • Dacă lipsește A1: se poate trimite ulterior; altfel, se pot cere contribuții în Germania

  • Italia

    • Control: declarația prealabilă, reprezentant local, dosar în italiană (inclusiv A1)

    • Amenzi: €180–€600 (declarație inițială), €2.400–€7.200 (referent), €600–€3.600 (documente lipsă)

    • Dacă lipsește A1: se acordă termen ulterior; întârzierea atrage amendă

  • Olanda

    • Control: notificarea prealabilă și documente salariale

    • Amenzi: €1.500–€4.500 (notificare), €8.000 (documente lipsă)

    • Dacă lipsește A1: amendă

  • Spania

    • Control: notificări/documente, respectarea drepturilor minime

    • Amenzi: €2.451–€49.180 (grave), €49.181–€983.736 (foarte grave)

    • Dacă lipsește A1: de regulă se solicită completări

  • Suedia

    • Control: notificare detașare + persoană de contact

    • Amenzi: SEK 20.000 per abatere

    • Dacă lipsește A1: termen stabilit în decizie; neconformarea → amendă

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.