Fonduri europene transformate în datorii fiscale: ANAF aplică retroactiv o nouă interpretare a Codului fiscal

ANAF desfășoară la nivel național o serie de controale fiscale care vizează firmele beneficiare de fonduri europene nerambursabile. În mai multe cazuri, verificările au condus la emiterea de decizii de impunere, după ce inspectorii au reinterpretat modul de aplicare a unei facilități prevăzute în Codul fiscal privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit.

Interpretarea facilității fiscale și diferențele de aplicare

Potrivit constatărilor din controale, această facilitate a fost restrânsă în situațiile în care investițiile au fost realizate cu finanțare mixtă, inclusiv granturi europene.

Potrivit economica.net., în baza acestor interpretări, autoritățile fiscale au stabilit obligații suplimentare de plată pentru contribuabili, deși reglementarea fiscală prevede acordarea facilității pentru profitul investit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune, fără a detalia condiții legate de sursa de finanțare a investiției.

Articolul 22 din Codul fiscal stabilește scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în active eligibile. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare”. În practica unor controale, inspectorii fiscali au separat investițiile în funcție de sursa banilor, excluzând partea finanțată din fonduri nerambursabile de la aplicarea facilității.

Această abordare diferă de interpretările transmise în anii anteriori prin structuri ale ANAF și ale Ministerului Finanțelor, care, în răspunsuri scrise către contribuabili, au arătat că facilitatea se aplică „indiferent de sursele de finanțare”. În numeroase situații, companiile au declarat că și-au fundamentat deciziile de investiții pe aceste clarificări oficiale, aplicate în practică în perioade anterioare.

presiuni mari pentru unele întreprinderi mici și mijlocii

În urma controalelor recente, modificarea modului de interpretare a condus la recalculări retroactive ale impozitului datorat, cu efecte asupra unor exerciții financiare anterioare. Pe lângă sumele principale stabilite suplimentar, autoritățile fiscale calculează accesorii constând în dobânzi și penalități.

Nivelul cumulativ al acestora poate ajunge la aproximativ 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, incluzând dobânzi de 0,02% pe zi, penalități de întârziere de 0,01% pe zi și penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi, aplicată în anumite situații stabilite la control.

În contextul recalculărilor retroactive, aceste accesorii se acumulează pentru perioade anterioare, ceea ce determină în unele cazuri valori semnificative raportate la debitul principal. Pentru unele întreprinderi mici și mijlocii, nivelul sumelor stabilite prin decizii de impunere este asociat cu presiuni financiare suplimentare generate de reevaluarea obligațiilor fiscale.

Semnale din practică și reacții instituționale

Camera Consultanților Fiscali a transmis autorităților o adresă oficială, nr. 10160/21.01.2026, în care sunt semnalate controale derulate la nivel național și apariția unor interpretări diferite în aplicarea prevederilor fiscale. Documentul menționează „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22, inclusiv diferențe între structuri de asistență fiscală și organe de control.

În aceeași adresă, instituția profesională a solicitat clarificarea regimului de aplicare, suspendarea controalelor aflate în desfășurare și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale, mecanism prevăzut pentru uniformizarea interpretărilor legislative.

Ulterior, președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la o conferință de fiscalitate că „a dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației”. În practică, însă, au continuat să fie emise decizii de impunere și după acest anunț, potrivit informațiilor disponibile în spațiul administrativ și fiscal.

În paralel, contribuabilii au primit decizii de impunere însoțite de calcule de accesorii aferente perioadelor anterioare, generate de reinterpretarea modului de aplicare a facilității fiscale.

Evoluții în mediul economic și dinamica insolvențelor

Datele publicate de Registrul Comerțului indică o presiune crescută asupra mediului de afaceri. În 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență sau faliment, în creștere cu 3,84% față de anul anterior. În aceeași perioadă, 51.805 firme au fost dizolvate în primele 11 luni ale anului, marcând o creștere de 26,23%, în timp ce 19.586 de firme și-au suspendat activitatea, iar 83.232 au fost radiate.

În primele luni din 2026, dinamica proceselor de închidere a activității a continuat să se accentueze, cu creșteri suplimentare ale numărului de dizolvări și radieri comparativ cu perioada similară din anul precedent. Evoluțiile reflectă o activitate intensă de ajustare a mediului antreprenorial, în condiții economice variabile și presiune administrativă crescută.

În acest context, o parte dintre companiile care au beneficiat de finanțări nerambursabile și au realizat investiții cofinanțate se regăsesc în situația reevaluării tratamentului fiscal aplicat acestor investiții, pe fondul controalelor derulate la nivel național și al diferențelor de interpretare a legislației fiscale în vigoare.