Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsFMI avertizează: plafonarea prețurilor și reducerea taxelor la combustibili sunt „măsuri neînțelepte”
Fondul Monetar Internațional FMI a transmis că, deși autoritățile ar putea fi tentate să limiteze creșterea prețurilor prin plafonări sau reduceri ale taxelor pe combustibili, astfel de măsuri sunt considerate ineficiente.
Într-un briefing dedicat Europei, instituția a subliniat că sprijinul generalizat favorizează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri ridicate, care consumă mai multă energie.
Evaluarea FMI se bazează pe experiența crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina, iar organizația a avertizat guvernele să evite repetarea unor „greșeli costisitoare” din trecut.
„Măsurile de sprijin largi și deschise sunt greu de anulat și ar trebui evitate”, a sfătuit creditorul de criză cu sediul la Washington și organismul de supraveghere economică globală.
FMI a avertizat că astfel de politici pot reduce motivația gospodăriilor și companiilor de a-și diminua consumul sau de a investi în soluții alternative și în eficiență energetică.
Potrivit datelor instituției, guvernele europene au alocat, în medie, aproximativ 2,5% din PIB pentru sprijinirea sectorului energetic în timpul crizei din 2022, declanșată de războiul din Ucraina. Cu toate acestea, peste două treimi din aceste fonduri nu au fost direcționate către grupuri țintă specifice.
Analiza FMI arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a acoperi integral creșterea costurilor energetice pentru cele mai vulnerabile 40% dintre gospodării.
În acest context, Germania analizează o reducere temporară a taxelor la carburanți, de aproximativ 0,17 euro pe litru, inclusiv TVA, pentru perioada 1 mai – 30 iunie, ca răspuns la recentele tensiuni din sectorul energetic. Propunerea este în prezent în dezbatere parlamentară și ar putea fi aprobată în perioada următoare.
România reduce temporar acciza la carburanți și introduce taxă de solidaritate pentru companiile petroliere
România a decis, la rândul său, reducerea temporară a accizei la carburanți, printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern pe 3 aprilie.
Actul normativ prevede diminuarea accizei la motorina standard cu 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA inclus), măsură aplicabilă până la 30 iunie 2026, pe durata crizei din piața petrolului și a carburanților.
În același timp, autoritățile au introdus o contribuție de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolier, aplicată veniturilor obținute din extracția și comercializarea petrolului românesc. Aceasta este calculată în funcție de prețul petrolului Brent și vizează profiturile considerate excepționale în actualul context economic.
Prețul petrolului scade la 95 dolari/baril, dar rămâne vulnerabil la tensiunile din Orientul Mijlociu
Prețul barilului de petrol a coborât în ultimele zile de la 103 dolari la aproximativ 95 de dolari, însă evoluția sa rămâne sensibilă la incidente de risc, precum atacuri asupra navelor sau infrastructurii din state precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
În ciuda acestor tensiuni, estimările indică faptul că, pe termen lung, niciun actor major, inclusiv Iranul, nu are interesul ca prețul petrolului să urce la niveluri extreme, de 150–200 de dolari pe baril.
„Vor fi fluctuații importante ale barilului de petrol în perioada următoare, cotațiile urmând să oscileze de la 90 de dolari, la 103 de dolari, ca să revină din nou la 98 și tot așa. Dar per total, vorbim de o de-escaladare a prețurilor, pentru că niciun stat, nicio putere, nici măcar Iranul nu are vreun interes ca petrolul să rămână la un preț mare”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Barilul de petrol Brent era cotat joi la aproximativ 95 de dolari, în timp ce țițeiul WTI se situa la puțin peste 92 de dolari, ambele în scădere față de duminică, 12 aprilie, când atinseseră niveluri de 103, respectiv 104 dolari.
„Prețul petrolului Brent la 95 dolari/baril nu este un semn că situația din Strâmtoarea Ormuz s-a stabilizat. Este, mai degrabă, dovada că piețele încă pariază pe raționalitate.
Pentru că, dacă ar prețui cu adevărat riscul fizic existent, adică un tranzit redus cu până la 80–90% printr-un punct prin care trece aproape 20% din petrolul global, petrolul nu ar fi la 95 dolari/baril. Ar fi deja la 130 dolari/baril. Diferența dintre aceste două numere nu este tehnică. Este psihologică”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță.
Expertul a explicat că, la un preț de 95 de dolari pe baril, piața transmite semnalul că blocajele actuale sunt percepute ca fiind temporare și gestionabile.
În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, fluxurile de transport ar fi reduse la 10–20% din nivelul normal, în timp ce costurile de asigurare maritimă au crescut de două până la cinci ori. Aceste perturbări au dus și la rerutări logistice, care adaugă încă 10–20% la costurile de transport.
Cu toate acestea, prețul Brent nu a depășit pragul de 100 de dolari, iar, potrivit expertului în energie, acest lucru se explică prin faptul că piețele nu reacționează doar la realitatea imediată, ci și la probabilități, iar în prezent scenariul dominant este cel al de-escaladării.
Chisăliță: barilul de petrol ar putea oscila între 88 și 100 de dolari în următoarele două săptămâni
Expertul în energie Chisăliță estimează că, în următoarele două săptămâni, prețul barilului de petrol ar putea oscila între 88 și 100 de dolari, pe fondul unui scenariu de de-escaladare parțială cu o probabilitate de 55–65%.
Potrivit acestuia, evoluția probabilă a pieței indică pentru Brent valori de 92–103 dolari pe baril în zilele următoare, urmând ca în perioada de două săptămâni intervalul să coboare la 88–100 dolari. În același timp, motorina la Amsterdam este estimată la 165–195 dolari pe baril.
„De-escaladarea controlată este cea mai probabilă pentru că toți actorii pierd masiv dacă situația scapă de sub control — iar până acum comportamentul lor arată clar că testează limitele, dar evită ruptura totală. Niciuna dintre marile puteri, nici țările mici, nici măcar Iranul, nu are interes ca petrolul să ajungă la 150–200$/baril pe termen lung, deoarece ar arunca economia mondială într-o recesiune globală”, a explicat Chisăliță.
Cel mai probabil scenariu este cel în care fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz revin la 40–60% din nivelul normal, în condițiile în care un posibil acord informal sau presiunea internațională ar putea contribui la stabilizarea situației. Acesta este, de altfel, scenariul pe care piața îl anticipează în prezent, reflectat în prețul de aproximativ 95 de dolari pe baril.
