Florin Ghiță, noul director de la Apele Române, a dat în judecată Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea pentru un spor de 15%

Florin Ghiță, fost șef de serviciu la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea și actual director al ANAR, a dat în judecată instituția împreună cu mai mulți colegi, pe 29 noiembrie 2022, la București, cerând plata unui spor de 15% pentru consemn la domiciliu, neacordat de angajator.

Florin Ghiță a dat în judecată Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea

Florin Ghiță a fost numit director la Administrația Națională Apele Române (ANAR) de ministra Mediului, Diana Buzoianu. El a primit ca sarcină reorganizarea instituției. Ghiță l-a înlocuit pe Sorin Lucaci, demis după ce un control intern a descoperit pierderi de 300 de milioane de euro.

În trecut, Florin Ghiță a lucrat ca șef de serviciu și inginer-șef la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea (2014–2023), iar apoi ca inginer-șef la Administrația București-Ilfov, potrivit FANATIK.

Când era șef de serviciu, Ghiță a dat în judecată Administrația Argeș-Vedea, împreună cu alți colegi, pentru că nu li s-a plătit un spor de 15% pentru „consemn la domiciliu”. Acest spor este dat angajaților care trebuie să fie disponibili imediat pentru intervenții în caz de urgență (inundații, poluări, fenomene meteo periculoase). Procesul a fost deschis în 29 noiembrie 2022.

Legea prevede că personalul din instituții finanțate din venituri proprii poate primi acest spor de până la 15%, lunar, chiar dacă nu apare nicio urgență — important este că angajatul trebuie să fie pregătit să intervină.

Tribunalul București a decis că instituția trebuia să prevadă în buget acești bani și că, prin neplata sporului, angajații au fost prejudiciați. Astfel, instanța a obligat angajatorul să plătească sumele datorate, actualizate cu inflația, până la data notificării făcute de angajați. Decizia a fost pronunțată pe 12 aprilie 2023.

Potrivit declarației de avere din 2023, Florin Ghiță a avut un venit anual de 64.163 de lei, adică aproximativ 5.346 de lei pe lună.

Tribunalul București a interpretat și aplicat eronat dispozițiile

Administrația Bazinală a făcut apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătorii de aici au spus că situația este clară și că singura problemă ridicată în apel este felul în care prima instanță a interpretat legea privind sporurile (Legea 153/2017). Administrația susține că angajații nu aveau dreptul la sporul cerut încă din data indicată în proces, ci doar din momentul în care s-a ajuns la nivelul salarial stabilit pentru anul 2022. Curtea de Apel le-a dat dreptate și a spus că Tribunalul a interpretat greșit legea.

Curtea a explicat și de ce: Tribunalul a considerat că sporul pentru consemn la domiciliu exista și înainte de Legea 153/2017 și că trebuia doar „menținut în plată” după 1 iulie 2017. Ca să fie însă menținut, angajații ar fi trebuit să primească efectiv acest spor înainte de acea dată, ceea ce nu s-a întâmplat.

Legea prevede că după 1 iulie 2017 se păstrează nivelul sporurilor din iunie 2017, dar doar dacă acel spor era deja plătit. În realitate, înainte de Legea 153/2017 s-au păstrat doar sporurile din 2010, plus câteva majorări stabilite anual. Sporul pentru consemn la domiciliu nu a fost niciodată plătit înainte de 2017, deci nu avea cum să fie „menținut”.

În concluzie, Curtea spune că nu poți păstra un spor în plată dacă el nu a fost plătit niciodată. Prin urmare, angajații nu pot primi acest spor din perioada indicată de ei, pentru că nu exista în salariul lor înainte de 1 iulie 2017.

Florin Ghiță și colegii săi au chemat din nou Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea în instanță

În acest caz, nu s-a putut dovedi că sporul era plătit în iunie 2017. Dacă nu era plătit atunci, nu putea fi „menținut” după intrarea în vigoare a Legii 153/2017. Legea spune că majorările se aplică doar la salariile și sporurile care existau efectiv la acel moment.

Asta înseamnă că, chiar dacă s-ar fi demonstrat că sporul pentru consemn la domiciliu exista în iunie 2017, nu s-ar fi putut acorda procentul de 15% imediat după 2017. S-ar fi putut plăti doar suma exactă care era în plată atunci, plus majorările acordate începând din 2018. Sporul de 15% urma să devină aplicabil doar după ce salariile ajungeau la nivelul prevăzut pentru anul 2022.

Legea mai spune că, dacă salariile de bază după 1 ianuarie 2018 devin mai mari decât cele prevăzute pentru 2022, se aplică direct nivelul din 2022. Curtea a subliniat că sporurile din anexele legii nu pot fi acordate în perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2017 și nici în 2018. Ulterior, ele pot fi acordate doar în condițiile speciale prevăzute în art. 38 alin. 4 din lege.

Curtea a mai arătat că acest spor este considerat „nou” nu pentru că este o regulă nouă în lege, ci pentru că angajații nu îl primiseră niciodată înainte. În aceste condiții, sporul putea fi acordat abia după ce salariile ajungeau la nivelul din 2022.

Din 2019, salariile au început să fie majorate treptat. Abia după terminarea acestor majorări se pot calcula și adăuga sporurile. Până când salariul de bază nu ajunge la nivelul final, sporurile – inclusiv cel pentru consemn la domiciliu – nu pot fi calculate. Deci există un blocaj legal până la atingerea nivelului salarial din 2022.

Pe 22 mai 2024, Curtea de Apel București a admis apelul Administrației Bazinale și a respins cererea angajaților ca neîntemeiată.

Pe 14 octombrie 2024, Florin Ghiță și colegii lui au dat din nou în judecată Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, cerând recalcularea drepturilor salariale.

Pe 19 septembrie 2025, Tribunalul București a amânat judecarea acestui nou dosar până la reluarea activității instanței.