Florin Cîțu critică deciziile Guvernului: Ministerul Finanțelor a crescut costul datoriei publice
În ultimele luni, Guvernul României a transmis public mesaje prin care se arată că țara se confruntă cu dificultăți financiare semnificative. Oficialii au spus că „suntem aproape incapacitate de plată”, că „trebuie să strângem cureaua” și că „trebuie acceptate prețuri mai mari”. Aceste declarații au fost utilizate pentru a justifica măsuri de austeritate și ajustări bugetare.
În contrast, Florin Cîțu atrage atenția că Ministerul Finanțelor a făcut exact opusul: a crescut costul datoriei publice într-un mod care nu are justificare economică. El consideră că această decizie are efecte directe asupra bugetului, ducând la creșterea viitoarelor taxe și a poverii fiscale pentru români.
„Guvernul le spune românilor, aproape zilnic, că «suntem aproape incapacitate de plată», că «trebuie să strângem cureaua», că «trebuie acceptate prețuri mai mari».
Toate pentru a justifica măsurile de austeritate. În același timp, Ministerul Finanțelor a luat o decizie care face exact invers: crește nota de plată pentru români, inutil și fără nicio logică economică”, a subliniat fostul oficial.
Statul român a decis, în plină «austeritate», să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă
Concret, în octombrie 2025, statul român s-a împrumutat pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%. O parte din sumele atrase a fost folosită pentru răscumpărarea înainte de termen a unor obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro. Problema, explică Florin Cîțu, este că obligațiunile răscumpărate erau mai ieftine decât cele noi.
Dobânzile pentru aceste obligațiuni vechi erau semnificativ mai mici: 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026. Înlocuirea lor cu datorie nouă, mai scumpă, crește inutil costurile statului și, implicit, presiunea fiscală asupra cetățenilor.
„Statul român a decis, în plină «austeritate», să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă. Exact când spune populației că «nu sunt bani», «trebuie sacrificii» și «trebuie suportate prețuri mai mari». Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie,” a explicat Cîțu.
Decizia crește artificial deficitul bugetar și pune presiune asupra viitoarelor taxe
Fostul ministru subliniază că guvernul menține în comunicare că dobânzile la care se împrumută statul scad și că acest trend va continua. Prin urmare, răscumpărarea anticipată a obligațiunilor scumpe ar fi putut fi amânată, permițând economisirea de bani publici.
„Mai ales când guvernul susține public că dobânzile la care se împrumută scad și vor continua să scadă. Dacă așa era, putea aștepta până în 2026 și se împrumuta și mai ieftin — apoi plătea obligațiunile vechi,” a atras atenția Cîțu.
În opinia sa, decizia crește artificial deficitul bugetar și pune presiune asupra viitoarelor taxe, fără nicio rațiune economică clară. Aceasta ridică întrebări privind modul de luare a deciziilor în Ministerul Finanțelor și motivele din spatele tranzacției.
Cîțu ia la întrebări Guvernul șidiscută efectele asupra românilor
Analiza lui Florin Cîțu ridică o întrebare concretă către autorități: cine a aprobat această operațiune care afectează direct finanțele publice și costurile pentru populație? Aceasta nu este doar o chestiune tehnică, ci una cu impact real asupra românilor, care vor resimți consecințele prin taxe mai mari sau ajustări bugetare.
„Întrebarea pentru Guvernul României: cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?
Nu poți cere românilor să accepte taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri, în timp ce statul arde bani publici fără sens într-o operațiune complet nejustificată economic. P.S. Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens,” a punctat fostul oficial.
