Filmați, înregistrați și procesați la Jocurile Olimpice 2024 din Paris

Senatul francez a adoptat miercuri seară proiectul de lege privind organizarea și securizarea Jocurilor Olimpice din 2024. Nu, nu este vorba despre cei care participă la competiții, chestiunea este reglată după JO de la Munchen, este vorba despre tot ce mișcă în Paris în aceste zile.

Zâmbiți, sunteți filmați!

Adunarea Națională a votat deja proiectul la începutul săptămânii și, în timp ce noi suntem cu ochii în altă parte, proiectul devine lege. Ba chiar ministrul Amélie Oudéa-Castéra a salutat adoptarea lui!

Textul care pune probleme este cel care include, referitor la Securitate, în special măsura privind supravegherea video algoritmică, aflată deja în colimatorul apărătorilor libertăților cetățenești.

Prin votul final din Senat, Parlamentul francez adoptă definitiv textul pregătit de guvern pentru JO-2024, în principal cu sprijinul dreptei clasice care joacă pe idea de „protecție”, spre deosebire de stânga parlamentară care se teme de un cal troian.

Votul asupra compromisului în Comisia mixtă a fost de 252 de voturi „pentru” și 27 „împotrivă” (comuniști și ecologiști). Socialiștii s-au abținut.

Unii dintre deputații de stânga au avertizat deja că vor face o contestație la Consiliului Constituțional.

Acest text ”integrează toate măsurile esențiale pentru buna desfășurare a Jocurilor (…), asigurând în același timp respectarea deplină a drepturilor și libertăților concetățenilor noștri”, spune ministrul Sportului, Amélie Oudéa-Castéra, în apărarea proiectului. Senatul a „sporit măsurile de prevenire, de control și de protecție”, a spus Canayer, raportoare pentru acest proiect.

Supravegherea video algoritmică, măsura emblematică a textului, ridică mari semne de întrebare

Scopul: ca algoritmii să se alimenteze cu imagini ale camerelor și dronelor pentru a detecta mai rapid „evenimente” potențial periculoase, cum ar fi începutul unei mișcări de mulțime sau abandonarea bagajelor, și să le raporteze echipelor de securitate care monitorizează din spatele ecranelor competițiile. Dar lista ”evenimentelor” care urmează să fie detectate va fi stabilită mai târziu, ceea ce îi  neliniștește pe oponenții textului.

Experimentul, care ar putea începe imediat după promulgarea legii și care ar urma să se aplice deja pentru următoarea Cupă Mondială de Rugby (8 septembrie-28 octombrie), ar trebui să se încheie teoretic la 31 martie 2025.

Imaginile, care pot fi analizate folosind algoritmi de la companii private, pot fi păstrate până la 12 luni.

Ministrul de interne, Gérald Darmanin, se apără invocând necesitatea de a asigura protecția milioanelor de vizitatori, și insistă asupra garanțiilor și asupra lipsei (presupuse) a recunoașterii faciale. Dar deputații și senatorii de stânga, asociații precum Amnesty și la Quadrature du Net sau Consiliul Național al Barourilor nu sunt deloc asigurați nici în ceea ce privește recunoașterea facială, nici în ceea ce privește eliminarea imaginilor după încheierea competiției.

Oponenții proiectului se tem că Jocurile Olimpice (26 iulie-11 august 2024) și Jocurile Paralimpice (28 august-8 septembrie 2024) vor servi doar ca o vitrină pentru a perpetua aceste „camere augmentate” și pentru a generaliza utilizarea lor pentru supravegherea întregii populații.