Facturile românilor la energie nu vor scădea curând. Guvernul face bani frumoși din piața de energie. Analiza AEI

Facturile tot mai mari la energie nu înseamnă doar costuri mai mari pentru români, ci și câștiguri record pentru bugetul statului. În timp ce populația suportă scumpirile, energia a devenit una dintre cele mai importante surse de bani publici.

Statul român își crește veniturile bugetare prin dividende generate de scumpirea energiei electrice și a gazelor

În ultimii ani, românii au început să plătească facturi din ce în ce mai mari la energie electrică. În această iarnă, România a ajuns oficial țara din Europa cu cea mai scumpă energie. Deschiderea pieței de energie a făcut ca actualul guvern să beneficieze de aceste prețuri mari, folosindu-le pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar.

O analiză realizată de „Asociația Energia Inteligentă” ne arată că energia a devenit o sursă importantă de bani pentru stat. Chiar dacă politicienii vorbesc despre plafonarea prețurilor și despre „energie administrată de stat” de la 1 aprilie 2026, în realitate, statul nu pare să vrea să renunțe la aceste venituri.

Conform Asociației, politicienii au transformat energia într-o „coloană bugetară”, profitând de criza energetică, fără să le pese de efectele asupra populației. Specialiștii spun că, după 2021, România nu mai are un buget „neutru energetic”, iar taxele pe energie au devenit una dintre cele mai importante surse de finanțare a statului. Aceasta ridică întrebări serioase despre politicile de preț și despre promisiunea energiei ieftine.

Statul face bani din energie prin mai multe metode. În primul rând, companiile din energie plătesc impozite directe, cum ar fi impozitul pe profit, care se aplică tuturor firmelor, sau impozitul pe dividende, care va crește de la 10% în 2025 la 16% în 2026. Există taxe suplimentare pentru firmele mari, legate de cifra de afaceri sau de mecanisme speciale pentru sector. În perioadele când prețurile sunt mari, profiturile companiilor se transformă direct în venituri pentru buget.

Statul mai încasează bani și din redevențe și taxe petroliere. Redevențele sunt sume plătite pentru exploatarea petrolului și gazelor, iar din 2026 acestea vor crește cu aproximativ 40% pentru exploatările de pe uscat. Sumele depind de cât se produce și de prețul internațional al resurselor.

Un alt câștig important vine din TVA. Când prețurile la energie, gaze sau carburanți cresc, TVA aplicat crește automat, fără ca statul să modifice vreo lege. Cota standard rămâne 21% în 2026, dar în perioadele de creștere rapidă a prețurilor, veniturile la buget cresc semnificativ.

Salariile mari din sectorul energetic aduc de asemenea bani la buget, prin impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În plus, statul încasează accize, taxe de mediu, certificate de emisii și alte impozite suplimentare. Accizele sunt o sursă stabilă de venit, aproape independentă de preț, iar TVA este mult mai sensibil la variațiile prețurilor.

În final, statul primește dividende de la companiile de stat din energie, deoarece este acționar important în multe dintre ele. Astfel, energia a devenit nu doar un serviciu esențial pentru români, ci și o sursă constantă de bani pentru bugetul de stat.

Veniturile din energie au susținut până la 63% din deficitul bugetar al României, motiv pentru care statul menține indirect prețuri ridicate

Statul are un motiv ascuns să mențină prețurile ridicate la energie, chiar dacă în public vorbește despre „energie ieftină”. Politicile care scumpesc energia ajută bugetul, dar fac rău consumatorilor, în timp ce politicile care țintesc energie mai ieftină protejează consumatorul, dar dăunează bugetului.

Din păcate, bugetul statului s-a obișnuit cu banii din energie și depinde de ei. Această dependență aduce volatilitate într-un buget care deja este tensionat. Între 2020 și 2025, veniturile directe din energie au variat între 45 și 83 de miliarde de lei pe an, iar între 43 și 63% din deficitul bugetar a fost acoperit din aceste venituri. Fără prețurile ridicate, deficitul ar fi ajuns la 10–12% din PIB, un nivel periculos pentru economia țării.

Chiar și atunci când statul a încercat să plafoneze prețurile, beneficiile pentru buget nu au dispărut. Creșterea TVA, accizele și profiturile mari din energie au rămas importante. Statul a redistribuit o parte către populație, dar a și încasat masiv. Pentru 2026–2027, menținerea controlului asupra prețurilor este văzută ca o miză strategică: protejarea aparentă a populației justifică, de fapt, păstrarea veniturilor.

Creșterea explozivă a prețurilor din 2022–2023 a fost prezentată public ca o criză pentru români și pentru industrie, dar pentru buget a fost un șoc pozitiv. Energia a ajuns să susțină între 45 și 63% din deficitul bugetar în acei ani. Fără această contribuție, deficitul ar fi depășit 10–12% din PIB, ceea ce ar fi pus în pericol stabilitatea economică și angajamentele României la nivel european.