Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsFacturile la gaze în România de azi, 1 Aprilie
Eliminarea plafonării prețurilor la gaze începând de la 1 aprilie 2026 nu aduce, cel puțin pe termen scurt, facturi mai mari pentru populație. Guvernul a introdus un nou mecanism de reglementare care menține costurile la un nivel relativ stabil până în 2027.
Cu toate acestea, schimbările din piață vor avea efecte economice mai ample, în special asupra prețurilor produselor și serviciilor.
Noul mecanism este reglementat prin OUG 12/2026, act normativ adoptat de Guvernul României, care redefinește modul de formare a prețului gazelor pentru consumatorii casnici.
România a introdus plafonarea prețurilor la energie în 2022, pe fondul crizei energetice europene generate de creșterea abruptă a prețurilor la gaze. Măsura a fost prelungită succesiv până în 2026, pentru a proteja consumatorii casnici.
În perioada 2022–2025, România s-a numărat printre statele cu cele mai scăzute prețuri reglementate la gaze pentru populație din Uniunea Europeană.
În practică, mecanisme similare aplicate în ultimii ani au arătat că prețul final plătit de consumatori a fost, în majoritatea cazurilor, cel mai mic dintre variantele disponibile.
În analizele BNR, energia rămâne unul dintre principalii factori de presiune asupra inflației în economie.
Cum sunt calculate facturile la gaze după 1 aprilie 2026?
Noul sistem înlocuiește plafonul fix cu o formulă de calcul dinamică. Prețul final plătit de consumatorii casnici va fi determinat lunar și va reprezenta valoarea cea mai mică dintre:
- prețul contractual stabilit cu furnizorul
- prețul reglementat calculat conform noii ordonanțe
În acest mecanism, producătorii vând gazele pentru populație la un preț fix de 110 lei/MWh. La acest nivel se adaugă:
- tarifele de transport și distribuție
- marja de furnizare
Rezultatul este un sistem similar celui din anii anteriori, care protejează consumatorii de fluctuațiile mari din piață, fără a mai impune un plafon rigid.
Pentru clienți, schimbările sunt administrative și nu necesită acțiuni concrete. Furnizorii, precum Engie România sau E.ON România, vor aplica automat noul mecanism în facturi.
„Preţul contractual este, după caz, preţul pe care ţi l-am comunicat la data încheierii contractului de furnizare sau cel comunicat prin oferta de reînnoire a condițiilor contractuale și a prețului”, au transmis consumatorilor reprezentanții Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze din piață.
Important de reținut:
- nu este necesară schimbarea contractului
- nu trebuie depuse cereri sau notificări
- factura va reflecta automat cel mai avantajos preț
„Ai ceva de făcut în calitate de consumator? Nu. Tu nu trebuie să faci nimic. Schimbările le implementăm noi, în calitate de furnizor de gaze naturale, iar acestea devin vizibile pe factura ta”, mai spune E.ON.
Costurile vor crește cu 60% pentru consumatorii non-casnici
Dacă populația este protejată temporar, mediul de afaceri intră într-o etapă complet diferită. Pentru consumatorii non-casnici (companii, IMM-uri, producători), piața gazelor devine complet liberalizată.
Consecințele sunt semnificative:
- dispariția plafonului de 0,37 lei/kWh
- eliminarea subvențiilor de stat
- alinierea la prețurile reale din piață
Potrivit analizelor din sector, prețurile pot crește cu aproximativ 60%, în principal din cauza scumpirii gazelor tranzacționate pe bursă.
„Prețurile gazelor naturale marfă pe BRM (Bursa Română de Mărfuri – n.r.) s-au dublat față de începutul anului, ceea ce determină o creștere de preț a gazelor naturale cu tarifele și taxele incluse, față de anul trecut cu cca. 60%”, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Datele privind tarifele de transport și distribuție sunt stabilite de ANRE, instituția care reglementează piața de energie din România.
De ce vor crește prețurile la alimente și servicii
Chiar dacă factura la gaze a populației rămâne stabilă, efectele economice nu pot fi evitate. Companiile vor transfera costurile mai mari către consumatori.
Exemple relevante:
- industria de panificație (unde gazele au o pondere importantă în costuri)
- producția alimentară
- serviciile care depind de energie
În practică, acest fenomen duce la:
- scumpiri în lanț
- creșterea inflației
- presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor
Mai mult, experiența anilor anteriori arată că prețurile finale cresc adesea peste impactul direct al costurilor energetice, din cauza adaosurilor comerciale și a altor factori economici (salarii, curs valutar, logistică).
„Prețul pâinii tinde să crească cam de 2 până la 2,5 ori peste efectul contabil direct al motorinei și a gazelor, în scenariul normal de piață. Asta înseamnă că creșterea prețului gazelor cu +60% și a motorinei cu +30% de la începutul anului până în prezent determină o creștere a pâinii cu +15,8% până la +38,6%”, arată calculele asociației menționate.
Reacția companiilor din România
Romgaz, companie de stat din sectorul gazelor naturale, a amânat lansarea unor oferte cu preț redus destinate populației, similare celor implementate de Hidroelectrica pe piața de electricitate.
Romgaz a transmis că primele oferte destinate populației vor fi disponibile cel mai devreme în decembrie 2026, urmând ca livrarea gazelor naturale să înceapă începând cu 1 aprilie 2027.
Romgaz a explicat că decizia a fost determinată de adoptarea tardivă, la începutul lunii martie, a cadrului de reglementare pentru perioada de după 1 aprilie, în condițiile în care compania își contractase deja cea mai mare parte a volumelor de gaze disponibile.
„Estimăm că Romgaz va lansa primele oferte pentru populație în luna decembrie 2026, oferte pentru livrarea gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2027”, a anunțat compania într-un răspuns pentru Digi24.
PPC Energie, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale din România, aflat pe locul trei ca pondere de piață, a transmis clienților săi din București că, începând cu 1 aprilie, în lipsa modificării cadrului legislativ privind eliminarea plafonului de 0,31 lei/kWh, prețul final al gazelor ar putea crește cu aproximativ 26%, ajungând la circa 0,39 lei/kWh.
Nivelul final al facturilor diferă însă în funcție de tarifele de distribuție aplicate de operatorii de rețea din fiecare zonă, tarife reglementate și aprobate de ANRE.
Ce înseamnă aceste schimbări în realitate?
Din perspectivă economică și de politici publice, noul sistem funcționează ca un compromis între protecția socială și liberalizarea pieței. Pe de o parte, populația beneficiază de o protecție pe termen scurt, facturile rămânând relativ stabile și predictibile, ceea ce oferă un anumit grad de siguranță financiară. În același timp, statul reduce presiunea asupra bugetului public, evitând costurile ridicate generate de schemele de plafonare din anii anteriori.
Pe de altă parte, această echilibrare vine cu efecte secundare importante. Companiile vor suporta costuri semnificativ mai mari, iar aceste creșteri vor fi transferate, direct sau indirect, către consumatori prin prețuri mai ridicate la bunuri și servicii. În consecință, există un risc real de menținere a unei inflații persistente, chiar dacă facturile la gaze pentru populație nu cresc vizibil.
În esență, modelul adoptat mută povara din zona facturilor directe în economia reală, unde efectele sunt mai difuze și mai dificil de controlat, dar resimțite în final de toți consumatorii.
Pe termen mediu, evoluția facturilor la gaze va fi influențată în principal de dinamica prețurilor gazelor pe piețele europene, unde variațiile de ofertă și cerere pot genera schimbări semnificative în costul de achiziție. În același timp, un rol important îl va avea nivelul producției interne, inclusiv dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, care ar putea contribui la o mai mare stabilitate a aprovizionării. Nu în ultimul rând, deciziile de reglementare adoptate de autorități vor continua să influențeze modul de formare a prețurilor și gradul de protecție oferit consumatorilor finali.
Pentru consumatorii casnici, efectul imediat rămâne stabilitatea facturii, însă impactul real va fi resimțit indirect în costul de trai.
