Liberalizarea gazelor, amânată până în 2026, fără măsuri de pregătire
Liberalizarea prețurilor la gazele naturale a fost prelungită de autoritățile române până la 1 aprilie 2026, moment de la care tarifele nu vor mai fi reglementate. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, absența unor măsuri clare de pregătire a pieței pentru această tranziție riscă să creeze dezechilibre majore.
Acesta avertizează că inacțiunea statului va duce la „o criză artificială a gazelor care va determina creșterea prețului pe piața engros și la consumatori (…), care va aduce gaze scumpe în depozitele de înmagazinare (care la rândul lor vor menție prețuri mari la gaze în iarna 2026/2027)”.
În opinia sa, statul ar putea deveni chiar principalul beneficiar al acestei situații: „Principalul beneficiar al acestei crize artificiale favorizate de stat, va fi chiar statul, care va încasa mai mulți bani din prețuri mari la gaze, decât din prețuri mici. Și cel mai important este că au cadrul perfect pentru a putea da vina pe altcineva, sportul principal al oricărui conducător al României din ultimii 35 de ani”.
Piața angro, într-o situație atipică
Expertul atrage atenția că piața angro de gaze traversează una dintre cele mai neobișnuite perioade din ultimii ani, caracterizată de lipsa ofertelor, volatilitate scăzută artificial și îngrijorări crescânde în rândul furnizorilor.
„Contextul pare să sugereze o singură realitate: actorii care dețin gazul preferă să nu vândă, până la momentul în care este o certitudine că piața chiar se va liberaliza la data de 1 aprilie 2026. Iar acest comportament justificat, are explicații economice clare, dar și implicații serioase pentru întregul ecosistem energetic”.
Chisăliță subliniază că reducerea ofertelor nu este întâmplătoare: „Absența ofertelor nu este o întâmplare. Pe BRM și în piața bilaterală vizibilă, volumele puse la dispoziție sunt reduse. Deși producția internă este stabilă, iar nivelul importurilor rămâne gestionabil, piața angro arată ca și cum ar fi înghețată”.
De ce lipsesc ofertele de gaze pe bursă
În mod normal, explică specialistul, o piață matură se bazează pe lichiditate, tranzacții frecvente, transparență și prețuri de referință clare. În România, însă, situația este diferită:
Cu cât sunt mai puține oferte pe bursă, cu atât prețurile sunt mai puțin transparente;
Fără lichiditate, furnizorii și consumatorii nu pot achiziționa volume și nu pot construi oferte competitive;
Marile companii păstrează un avantaj informațional și comercial, în timp ce ceilalți participanți doar anticipează evoluțiile pieței.
Astfel, lipsa ofertelor devine un instrument strategic de control al pieței.
Impredictibilitatea statului, factor-cheie al blocajului
Potrivit expertului, există și o logică economică în spatele amânării vânzărilor: „Dincolo de strategia de piață, există o logică economică puternică: valoarea opțiunilor de amânare a vânzării. În piețele volatile, a nu acționa este uneori cea mai profitabilă decizie”.
El arată că lipsa unei poziții ferme a autorităților, vocile care recomandă menținerea plafonării și istoricul intervențiilor statului — plafonări și taxe aplicate retroactiv, obligații de tranzacționare sau alte măsuri intempestive — îi determină pe actorii din piață să adopte o strategie defensivă: „Dacă vine un nou preț impus, de ce să vând acum?”.
În acest context, „statul lasă piața gazelor în derivă, iar asta va face ca prețurile să crească: lipsa de pregătire a liberalizării care să dea un semnal clar că se va liberaliza piața, împinge România spre o criză artificială a gazelor”.
Trei vulnerabilități majore ale pieței
Deși resursele există, piața este vulnerabilă din mai multe motive, spune Chisăliță:
-Furnizorii nu găsesc volume suficiente și sunt forțați să cumpere la prețuri foarte mari, de ultim moment, sau să apeleze la importuri;
-Piața angro nu oferă un preț real de referință, ceea ce creează anxietate pe lanțul de aprovizionare;
-Posibilitatea unor intervenții bruște ale statului sperie producătorii și importatorii și descurajează ofertele.
-În acest fel, scumpirile apar nu din motive economice reale, ci din cauza blocajelor administrative și a impredictibilității.
Ce soluții vede expertul
În opinia expertului în energie, statul ar trebui să adopte urgent un set de măsuri clare: stimularea lichidității reale pe burse, asigurarea predictibilității prin reguli anunțate din timp, separarea politicilor sociale de mecanismele de piață și sancționarea fermă a eventualelor abuzuri.
Concluzia lui Dumitru Chisăliță este tranșantă: România nu se confruntă cu o criză de resurse, ci cu una de guvernanță. În lipsa încrederii și a unor reguli stabile, producătorii așteaptă statul, furnizorii așteaptă producătorii, iar consumatorii suportă consecințele.
„Nu liberalizarea va scumpi gazul. Statul o va face — prin lipsa pregătirii, lipsa coerenței și lipsa direcției.”
