EXCLUSIV România riscă să rămână fără profesori. Cum schimbă inteligența artificială relația dintre elevi și școală

Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări care depășesc de mult discuțiile despre programe școlare sau examene. Tot mai puțini tineri aleg să devină profesori, iar în același timp tehnologia și inteligența artificială schimbă rapid modul în care elevii caută informații și învață. Aceste teme au fost abordate într-o dezbatere moderată de Dan Andronic, alături de Octavian Hoandră și Bogdan Comaroni, care au discutat despre criza profesorilor și transformările prin care trece sistemul educațional.

Discuția a evidențiat două tendințe care se manifestă simultan. Pe de o parte, școlile și liceele întâmpină dificultăți în recrutarea profesorilor, iar tot mai puțini absolvenți aleg această profesie. Pe de altă parte, inteligența artificială și instrumentele digitale modifică modul în care elevii învață și caută informații.

Tot mai puțini tineri aleg cariera didactică, iar școlile întâmpină dificultăți în găsirea profesorilor

Una dintre principalele teme ale discuției a fost lipsa profesorilor și interesul tot mai redus al tinerilor pentru această profesie.

Dan Andronic a afirmat că una dintre realitățile ascunse ale sistemului de educație este faptul că numărul celor care doresc să devină profesori scade de la an la an.

„Știți care e realitatea? Că nu mai sunt profesori. Că nu mai vor să se facă profesori.”

Pentru a ilustra situația, acesta a oferit exemplul Facultății de Matematică din București, unde numărul studenților interesați de o carieră în învățământ este extrem de redus.

„La Facultatea de Matematică din București, erau patru studenți, patru. (…) cei care ar trebui să devină profesori.”

Potrivit lui Andronic, dintre acești studenți, unii aleg să se îndrepte către alte domenii, inclusiv sectorul IT, ceea ce reduce și mai mult numărul viitoarelor cadre didactice. În opinia sa, problema începe să fie vizibilă inclusiv în mediul privat.

„Liceele private au mari probleme să găsească profesori.”

Discuția a evidențiat faptul că sistemul de educație se confruntă nu doar cu probleme legate de programe și reforme, ci și cu dificultatea de a atrage oameni către profesia de profesor.

Statutul profesorului s-a schimbat semnificativ în ultimii ani

În cadrul dezbaterii a fost abordată și percepția asupra profesorilor și a intelectualilor în societatea actuală.

Bogdan Comaroni a susținut că noile generații nu mai au aceeași raportare la profesor ca în trecut și că autoritatea intelectuală este privită diferit față de generațiile anterioare.

„Lipsa de, nu de încredere, ci de a-l considera pe profesor un intelectual, intelectualitatea fiind o chestiune ce evident se achiziționează și prin educație, nu mai există. Deci o generație care nu mai are un cult și o ascultare față de intelectuali.”

Acesta a explicat că, în trecut, profesorii și intelectualii reprezentau repere importante pentru elevi și studenți, iar procesul de învățare era strâns legat de lectură și de dialogul cu cei care dețineau cunoștințe într-un anumit domeniu.

„Noi în generația noastră consideram că în jurul profesorilor, intelectualilor cu greutate și cu educație, cam trebuie să taci și să asculți.”

La rândul său, Octavian Hoandră a vorbit despre dificultățile întâmpinate de profesori și despre schimbările care au avut loc în sistemul educațional în ultimele decenii.

Inteligența artificială schimbă modul în care tinerii se raportează la informație

O parte importantă a discuției s-a concentrat asupra impactului inteligenței artificiale asupra educației.

Bogdan Comaroni a susținut că mulți tineri văd astăzi accesul la informație într-un mod complet diferit față de generațiile anterioare și că tehnologia a devenit principalul instrument de căutare și învățare.

„Pentru ei este folosirea acestei inteligențe artificiale și este cu cât mai repede tastezi întrebarea sau chiar o adresezi vocal.”

În opinia sa, această schimbare influențează direct relația dintre elev și profesor.

„Profesorul e înlocuit de inteligența artificială.”

Comaroni a mers mai departe și a explicat că atractivitatea unor astfel de instrumente vine din viteza cu care oferă răspunsuri.

„Inteligența artificială știe de o sută de mii de ori mai mult decât știe un profesor și mult mai rapid.”

Această transformare obligă sistemul educațional să se adapteze unei realități în care elevii au acces instantaneu la cantități uriașe de informații, iar rolul profesorului se schimbă față de modelul tradițional.