EXCLUSIV. România, printre primele 10 destinații spa la nivel mondial în 2026. Interesul pentru wellness a crescut cu 24%
SURSA FOTO: Dreamstime/Spa
România, pe locul 7 în topul destinațiilor spa din lume în raportul Spa Trends Report 2026, cu o creștere de 24% a interesului pentru experiențele wellness. Bucureștiul se află, de asemenea, în top 10 al orașelor spa în trend, România fiind apreciată pentru diversitatea ofertelor. În context, Maddie Evans, terapeut spa al site-ului de rezervări pentru spa SpaSeekers.com, a oferit un interviu în exclusivitate pentru Capital.ro.
În raportul Spa Trends Report 2026, care dezvăluie țările și orașele pe care iubitorii de spa le vor căuta pentru o escapadă relaxantă, România s-a clasat pe locul 7, depășind locații precum Maldive.
În urma acestui raport, Maddie Evans, terapeut spa al site-ului de rezervări pentru spa SpaSeekers.com, a oferit un interviu în exclusivitate pentru Capital.ro, în care oferă mai multe detalii cu privire la locul pe care România s-a clasat.
Cum explicați creșterea de 24% a interesului pentru experiențele spa și wellness în România, conform raportului SpaSeekers?
Raportul nostru Spa Trends 2026 plasează România pe locul 7 între destinațiile spa cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere de 24% a interesului pentru căutările legate de spa față de anul precedent. Bucureștiul se situează pe locul 7 la nivel global între orașele spa în trend, cu o creștere de 31%.
Această evoluție sugerează că România beneficiază de o curiozitate tot mai mare pentru escapade wellness mai accesibile. Țara oferă experiențe wellness diverse, de la ape termale și terapii cu sare, până la retrageri montane în Carpați, ceea ce o face să iasă în evidență în comportamentul căutărilor globale.
Ce credeți că face România o destinație atractivă pentru turismul spa și wellness, comparativ cu alte țări europene?
România se remarcă prin faptul că oferă o experiență wellness foarte diversă într-o singură destinație. Există spa-uri tradiționale termale, terapii în mine de sare, retrageri montane în Carpați și, totodată, tot mai multe resorturi spa moderne.
Comparativ cu unele destinații spa din Europa de Vest, România poate oferi și un raport excelent calitate-preț, ceea ce atrage turiștii care caută escapade wellness mai scurte, care nu implică neapărat prețuri de lux.

Credeți că acest interes tot mai mare pentru turismul spa și wellness în România va continua după 2026?
România este bine poziționată pentru a beneficia de tendințele mai largi din turism, care prioritizează natura, odihna, longevitatea și experiențele wellness cu rădăcini culturale.
Pe măsură ce turiștii caută tot mai mult destinații care oferă atât relaxare, cât și autenticitate, peisajele naturale și tradițiile spa de lungă durată din România o fac o opțiune atractivă.
Ce pași ar trebui să facă industria turismului din România pentru a valorifica această tendință și a atrage mai mulți turiști internaționali de spa?
România are deja resurse wellness fantastice, dar promovarea continuă a acestor experiențe la nivel internațional îi va permite să capitalizeze și să crească numărul turiștilor care vin pentru experiențe spa.
Evidențierea tradițiilor wellness unice ale țării, în special terapia cu sare și spa-urile termale, ar putea ajuta România să se poziționeze mai clar pe harta turismului wellness global.
Cum vedeți evoluția conceptului de turism wellness în România în următorii ani?
Este probabil să vedem România combinând patrimoniul său spa tradițional cu tendințele wellness mai noi. Aceasta ar putea însemna mai multe retrageri bazate pe natură, experiențe de bunăstare holistică și escapade spa mai scurte, concepute pentru relaxare și recuperare.
Turiștii caută din ce în ce mai mult experiențe wellness care să fie semnificative și restorative, iar România are o bază solidă pe care se poate dezvolta în acest domeniu.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





