În 2025, cheltuielile turiștilor străini în România au depășit 5 miliarde de euro. Americanii au cheltuit cei mai mulți bani în țara noastră

În 2025, cheltuielile turiștilor străini în România au depășit 5 miliarde de euro. Americanii au cheltuit cei mai mulți bani în țara noastră

SURSA FOTO: Dreamstime - București

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 11 iunie 2026, 15:17

Turiștii străini au cheltuit peste 5 miliarde de euro în România în 2025, potrivit datelor Eurostat analizate de Colliers. Evoluția, susținută de vizitatori din SUA și state europene, consolidează rolul turismului ca motor al dezvoltării hoteliere și economice.

În 2025, cheltuielile turiștilor străini în România au depășit 5 miliarde de euro

Cheltuielile turiștilor străini în România au depășit pragul de 5 miliarde de euro în 2025, potrivit datelor Eurostat citate de Colliers. Comparativ cu anul 2016, nivelul acestora este de aproape 2,8 ori mai mare, ceea ce corespunde unei creșteri medii anuale de aproximativ 12% în ultimul deceniu. Acesta reprezintă cel mai rapid ritm de creștere înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Deși în 2025 s-a consemnat o ușoară diminuare, de aproape 4% față de anul precedent, tendința pe termen lung indică faptul că România își consolidează treptat poziția ca destinație tot mai vizibilă și atractivă pentru turiștii străini.

Evoluția favorabilă s-a menținut și la începutul anului 2026. În primul trimestru, cheltuielile realizate de vizitatorii străini au fost cu peste 8% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, confirmând interesul în creștere pentru România ca destinație turistică.

Cea mai importantă contribuție la cheltuielile turiștilor străini a venit din partea vizitatorilor din Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie și Italia. Împreună, aceștia au cheltuit aproape 2 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 40% din totalul sumelor generate de turismul internațional în România. Pentru prima dată, în 2025, turiștii americani au ocupat primul loc în clasamentul cheltuielilor, cu 554 de milioane de euro, depășindu-i ușor pe cei germani, care au cheltuit 546 de milioane de euro. Pe următoarele poziții s-au situat turiștii britanici, cu 518 milioane de euro, și cei italieni, cu 463 de milioane de euro.

„Turismul de agrement internațional a fost mult timp un segment secundar pentru operatorii hotelieri și investitorii din România, piața fiind susținută în principal de turiștii locali și, în cazul Bucureștiului, de călătoriile de business. Această realitate începe însă să se schimbe rapid. România este percepută tot mai mult ca o destinație accesibilă, mai puțin aglomerată și diferită de traseele turistice consacrate din Europa. Datele reflecta în același timp și un reviriment al turismului de business, dar motorul creșterii din ultima perioadă vine dinspre zona de agrement”, explică Raluca Buciuc, Director, Partner of Valuation și Advisory Services la Colliers.

În ultimul deceniu, România a înregistrat în ultimul deceniu una dintre cele mai rapide creșteri ale cheltuielilor turiștilor străini

Comparativ cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, România a înregistrat în ultimul deceniu una dintre cele mai rapide creșteri ale cheltuielilor turiștilor străini. În perioada 2016–2025, ritmul mediu anual de creștere a fost semnificativ peste cel consemnat în țări precum Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Polonia, unde avansul s-a situat, în general, între 3% și 5% pe an.

Cu toate acestea, în pofida dinamicii favorabile, România rămâne o piață relativ mică în regiune din perspectiva valorii totale a cheltuielilor generate de turismul internațional. Nivelul atins depășește doar ușor cel al Bulgariei, în timp ce Ungaria și Cehia atrag anual aproximativ 8-9 miliarde de euro din cheltuielile vizitatorilor străini. Polonia se detașează și mai clar, cu încasări de aproape 14 miliarde de euro provenite din turismul internațional.

„România a avut o creștere mult mai rapidă decât piețele comparabile din regiune în ceea ce privește cheltuielile turiștilor străini, însă a pornit de la un nivel mai redus, iar diferența față de țările vecine rămâne importantă. Faptul că suntem încă în urma unor piețe precum Ungaria, Cehia sau Polonia arată că există în continuare mult spațiu de creștere. Acest potențial poate fi valorificat dacă România își consolidează poziționarea internațională și reușește să transforme interesul pentru destinații accesibile și mai puțin aglomerate în fluxuri turistice constante. Investițiile în infrastructura turistică – nu doar în cea hotelieră – devin cu atât mai importante”, completează Raluca Buciuc.

Structura cheltuielilor pe naționalități indică o schimbare treptată a profilului turiștilor străini care aleg România ca destinație, arată consultanții Colliers. Creșterea contribuției turiștilor americani este relevantă nu doar prin valoarea ridicată a cheltuielilor realizate, ci și prin faptul că reflectă o atractivitate tot mai mare a României dincolo de piețele europene tradiționale. În același timp, turiștii japonezi au înregistrat una dintre cele mai spectaculoase evoluții din ultimul deceniu, cheltuielile acestora fiind de 13 ori mai mari decât în 2016, chiar dacă pornesc de la un nivel semnificativ mai redus comparativ cu principalele piețe sursă de turiști.

Pe termen mediu și lung, turismul internațional poate deveni un factor de creștere tot mai important pentru industria hotelieră din România

Creșterea turismului internațional are loc într-un context favorabil pentru dezvoltarea pieței hoteliere locale. Potrivit Colliers, România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel până la sfârșitul deceniului, dacă proiectele anunțate vor fi finalizate conform planurilor. O astfel de extindere ar însemna o majorare de aproximativ 5% a capacității totale existente, efectele urmând să fie resimțite în special în segmentul superior al pieței, respectiv hotelurile de 4 și 5 stele, unde se concentrează o mare parte dintre noile investiții.

În prezent, România dispune de aproximativ 42.000 de camere în hoteluri clasificate la 4 și 5 stele, iar proiectele aflate în pregătire evidențiază interesul tot mai mare al investitorilor pentru segmentul upscale și pentru turiștii cu putere de cumpărare ridicată. O parte semnificativă dintre noile dezvoltări vor aduce pe piața locală branduri și lanțuri hoteliere care nu sunt încă prezente în România, printre acestea numărându-se The Hoxton, Hyatt, Kempinski, Hotel Indigo, AC Hotels by Marriott, The Crest Collection și The Julius.

„Interesul lanțurilor hoteliere internaționale pentru România este tot mai vizibil, iar multe dintre proiectele anunțate sunt în segmentul superior al pieței. Acest lucru arată că România începe să fie privită diferit: nu doar ca o piață emergentă cu tarife reduse, ci ca o destinație care poate atrage turiști cu bugete mai mari, interesați de experiențe de leisure, city-break-uri sau călătorii tematice. În același timp, dezvoltarea pieței depinde de capacitatea investitorilor și operatorilor de a livra proiectele anunțate și de o promovare mai coerentă a României pe piețele internaționale”, precizează Raluca Buciuc, Director, Partner of Valuation și Advisory Services la Colliers.

Pe termen mediu și lung, consultanții Colliers estimează că turismul internațional poate deveni un factor de creștere tot mai important pentru industria hotelieră din România. Această perspectivă este cu atât mai relevantă într-un context în care cererea internă ar putea fi influențată de presiunile economice, de nivelul ridicat al inflației și de comportamentul mai prudent al consumatorilor. Evoluția din ultimul deceniu, marcată de o creștere constantă a cheltuielilor turiștilor străini, demonstrează că România și-a îmbunătățit vizibilitatea pe piața turistică internațională. Cu toate acestea, diferențele semnificative față de alte țări din regiune indică faptul că potențialul de dezvoltare este încă departe de a fi valorificat pe deplin.

Într-un peisaj european în care tot mai mulți turiști caută destinații accesibile, autentice și mai puțin aglomerate, România are oportunitatea de a-și consolida poziția pe harta turistică a Europei Centrale și de Est. Transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă necesită însă investiții continue în infrastructura hotelieră, dezvoltarea segmentului premium, atragerea și extinderea brandurilor internaționale, precum și o promovare mai eficientă a destinației România pe piețele externe cu cel mai mare potențial de creștere.

Despre Colliers

Colliers este o companie globală de servicii profesionale și management al investițiilor, cu un model de afaceri diversificat, care operează prin trei platforme de top în industrie: Servicii Imobiliare, Engineering și Managementul Investițiilor. Cu o experiență de peste 30 de ani de creștere constantă și fluxuri solide de venituri recurente, Colliers dezvoltă afaceri complementare, cu valoare adăugată ridicată, care furnizează servicii esențiale pe întreg ciclul de viață al activelor.

Filosofia unică de parteneriat a companiei susține liderii antreprenoriali, păstrează cultura organizațională și asigură o implicare semnificativă a managementului în acționariat, contribuind astfel la crearea de valoare pe termen lung pentru acționari. Cu venituri anuale de 5,7 miliarde de dolari, o echipă de 24.000 de profesioniști și active gestionate în valoare de 109 miliarde de dolari, Colliers își propune să accelereze succesul clienților, investitorilor și angajaților săi la nivel global. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.