Radu Coșarcă, despre avizul CSM: Toate instituțiile așteptau cu sufletul la gură
Radu Coșarcă a remarcat că întregul discurs public din ultimele zile a fost centrat pe așteptarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși acesta are doar caracter consultativ. El a spus că impresia creată a fost aceea a unei dependențe excesive a Executivului față de un aviz care, juridic, nu este obligatoriu, dar care a fost tratat ca esențial.
„Să nu uităm toate declarațiile guvernanților erau în sensul așteptăm, ne uităm la ceas să vină avizul de la CSM. Cum vine organizăm o ședință de urgență a guvernului. Mie mi s-a părut că parcă CSM a instaurat așa o dictatură în această țară și toate instituțiile așteptau cu sufletul la gură acest aviz, care nici măcar nu e obligatoriu, adică e un aviz consultativ”, spune Radu Coșarcă.
Dan Andronic a explicat că, deși avizul CSM este consultativ, el trebuie să existe în dosarul legislativ.
„Este consultativ, dar e obligatoriu să-l ai la dosar. E ca vizita medicală la psiholog. Toată lumea știe că o trece, dar e obligatoriu să o ai”, punctează Dan Andronic.
După primirea avizului negativ, Radu Coșarcă a arătat că Guvernul nu mai are altă opțiune decât să își asume răspunderea în Parlament, chiar dacă există riscul ca proiectul să fie din nou atacat și respins la Curtea Constituțională.
„Interesant e că guvernul a așteptat până acum acest aviz. A venit, iată, avizul negativ. În acest moment, guvernul ar trebui să-și asume pur și simplu răspunderea, deși există riscul de a pierde din nou bătălia la Curtea Constituțională”, declară Coșarcă.
Dan Andronic a completat spunând că există senzația că Executivul și-a asumat conștient intrarea într-un conflict cu magistrații, pornind de la ideea că diferențele financiare rezultate din reformă sunt relativ reduse raportat la situația bugetară generală.
„Cred că am discutat și noi data trecută faptul că avem senzația că se vrea un conflict cu magistrații. S-a dorit lucrul acesta, pe ideea că oricum, cu 200 de milioane în sus sau în minus, suntem în aceeași găleată de melancolie”, consideră Andronic.
Miza reală nu sunt banii, ci mesajul social
Radu Coșarcă a subliniat că, din perspectiva sa, reforma nu este în primul rând despre economii bugetare, ci despre transmiterea unui mesaj de justiție socială și egalitate. El a spus că populației i se comunică astfel ideea că statul face pași concreți spre tratarea egală a categoriilor profesionale.
„Aici nu e vorba, de fapt, de bani. E a vorba de justiție socială, de dreptate până la urmă, de faptul că transmiți un mesaj oamenilor, populației: Iată, facem pași spre instaurarea egalității”, în opinia lui Radu Coșarcă.
Dan Andronic a ridicat însă problema incoerenței mesajului public, amintind că în trecut au existat numeroase excepții privind cumulul pensiei cu salariul. În acest context, a întrebat ce soluții există pentru situația unei persoane care se pensionează la 50 de ani.
El a argumentat că o persoană pensionată la o vârstă relativ mică ar putea, teoretic, să se angajeze în sectorul privat dacă dorește să obțină venituri suplimentare, întrebând de ce revenirea are loc aproape exclusiv în instituțiile statului.
„Păi ce mesaj transmiți populației când tu la cumulul salariului cu pensia aveai o grămadă de categorii exceptate? Adică, întrebarea e, și va fi foarte complicat de răspuns la ea, un om care iese la pensie la 50 de ani, ce faci cu el? Eu ți-aș putea spune ce faci cu el. Se poate angaja în zona privată. Adică dacă vrea să mai câștige bani, se poate duce. De ce la stat? De ce nu se duce în privat?”, se întreabă Andronic.
Mulți cunosc un singur angajator: statul român
Radu Coșarcă a explicat că mulți dintre cei pensionați timpuriu au lucrat întreaga viață la stat și nu au dezvoltat competențe adaptate mediului privat. El a spus că aceștia cunosc un singur angajator, statul român, și revin acolo din obișnuință și lipsă de alternative.
„Doar că el s-a deprins să lucreze la stat. Și atunci se pensionează. Stabilește niște hârtii, poate că are abilități adevărate, dar mulți nu prea au abilități. Deci, sunt mulți care nu au abilități și atunci cunosc un singur angajator, statul român, care a fost foarte convenabil pentru ei. Atunci au încheiat niște documente și unde să se întoarcă? Unde se întoarce câinele? La măcelărie”, explică Radu Coșarcă.
Întrebat dacă i se pare justificată interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, Radu Coșarcă a răspuns că, în actualul context economic, această măsură este firească. El a spus că problema nu este vârsta în sine, ci principiul și situația financiară dificilă în care se află statul.
„România e pe muchie, e gata, gata să cadă în haos”
Radu Coșarcă a explicat că toate aceste decizii trebuie privite în contextul unei economii aflate într-o situație fragilă. El a spus că Guvernul încearcă simultan să reducă cheltuielile, să crească veniturile și să evite creșterea șomajului, într-un moment în care cifrele economice sunt îngrijorătoare.
Deși România a înregistrat creșteri economice în ultimele decenii, Coșarcă a atras atenția că dezvoltarea a fost bazată în mare parte pe consum și pe importuri. El a subliniat că o creștere sănătoasă ar fi fost posibilă dacă economia s-ar fi sprijinit mai mult pe producția internă, nu pe consumul de bunuri realizate în alte state.
„În aceste condiții, da. Adică dacă omul se pensionează la 50 de ani și pe urmă se întoarce să lucreze în același loc? Vârsta nu e un criteriu, dar principiu este și, de fapt, totul se întâmplă în contextul economic. (…)
Guvernul încearcă să subțieze cheltuielile, să mărească veniturile, să nu aibă nici șomaj. Adică încearcă să-și rezolve cumva problemele și trebuie să înțelegem că România e pe muchie, e gata, gata să cadă în haos, pentru că cifrele sunt foarte, foarte proaste. Și nu numai că sunt proaste, dar de fapt că vorbeam de lipsa de viziune. Da, așa dacă te uiți pe cifre, sigur că în ultimii zeci de ani România a crescut la toate niveluri, în toate domeniile.
Problema e că dezvoltarea României nu e foarte sănătoasă, adică creșterea PIB-ului se face foarte mult pe consum și noi consumăm lucruri pe care le produc alții. Că dacă am consuma televizoare și mașini de spălat și automobile și triciclete făcute doar în România, ar fi foarte bine”, spune Coșarcă.
