Criza apei potabile i-a făcut pe români să trăiască ca-n perioada regimului comunist
Vineri, 5 decembrie 2025, în cadrul podcastului „7×7” de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Radu Coșarcă și Dan Andronic au discutat despre criza apei potabile care afectează județele Prahova și Dâmbovița, atrăgând atenția asupra consecințelor directe pentru cetățeni și asupra cauzelor instituționale ale situației.
Radu Coșarcă a comparat criza actuală cu epoca postbelică și cu perioada comunistă, subliniind că românii sunt nevoiți să ia apă „pe caiet”, în mod similar cu modul în care, în trecut, se lua pâine sau făină.
„Aceste cozi înduioșătoare… acum oamenii iau apă chioară, în cel mai bun caz”, a spus Coșarcă, evidențiind lipsa de coordonare și responsabilitate la nivel instituțional.
Dan Andronic a detaliat „arhitectura instituțională a crizei”, prezentând numirile recente de la nivelul regiei și consiliilor de apă. Potrivit acestuia, mai multe poziții cheie au fost ocupate politic, fără ca cei numiți să aibă experiență relevantă: „Florin Ghiță a fost numit de USR, Ionuț Sorin Baciu a fost secretar de stat la Mediu și membru marcant al PNL, iar Răzvan Radu, director tehnic la SSZ Prahova, vine din USR București și nu are nicio experiență în zona asta”.
Coșarcă a criticat principiul numirilor politice în România, argumentând că acestea nu respectă standardele internaționale: „În alte țări, partidul numește manageri foarte buni, pentru că performanța companiilor și profitabilitatea lor susțin bugetul țării. La noi, însă, numirile politice se fac fără responsabilitate și fără evaluarea competenței”.
Jurnaliștii au mai atras atenția asupra riscurilor sanitare și sociale generate de lipsa apei potabile, subliniind că situația poate afecta în mod grav sănătatea populației, mai ales pe cea a persoanelor în vârstă. Coșarcă a afirmat că România se autodezorganizează într-un mod care favorizează vulnerabilitatea la presiuni externe, invocând conceptul de „război hibrid”: „Ne destabilizăm singuri țara, fără ajutor extern. Reușim să golim trei baraje importante simultan și să afectăm încrederea în instituțiile statului”.
Dan Andronic: – Haideți să mergem la povestea cu Ucraina sau mai bine hai să mergem pe criza apei?
Radu Coșarcă: – Hai mai bine să mergem pe criza apei pentru că, totuși, nouă ne place istoria și faptul că o parte din români se întorc în Evul Mediu sau măcar în era începutului de comunism în România de după război, în care, totuși, oamenii luau pe caiet pâine, făină, acum au ajuns să ia pe caiet apă. Aceste cozi înduioșătoare….
Dan Andronic: – În perioada post-decembristă luau pe caiet și bere la pet și…
Radu Coșarcă: – Da, măcar luau ceva, acum iau apă chioară. Apă chioară în cel mai bun caz pentru că iau și apă menajeră. În orice caz, aș vrea să subliniem un lucru profund. Nu intrăm acum în amănuntele legate de ce regie, ce agenție, ce departament și-a făcut sau nu și-a făcut treaba pentru că nu și-a făcut-o nimeni și este evident. Ce trebuia să se întâmple? Trebuia ca ministrul Mediului să fie un adevărat coordonator al domeniului, să-i cheme pe toți cei implicați la masă, ca un adevărat lider al acestui domeniu.
Dan Andronic: – Manu, te rog frumos, pune postarea mea de pe Facebook. Dacă ești pregătit. Deci, Florin Ghiță a fost numit de USR, în urmă cu câteva săptămâni, că nu le plăcea de la APE dinainte că era de la PSD. Ionuț Sorin Baciu, care e președintele Consiliului de Administrație la SSZ, a fost secretar de stat la Mediu și membru marcant al PNL. Răzvan Radu, care e directorul tehnic al SSZ Prahova, vine din USR București, și nu are nicio experiență în zona asta. Marius Cristian Chieșca, care e șeful stației de ape Voila, este președintele organizației USR Băicoi. Erwin Molnar, care este membru al Consiliului de Administrație al SSZ, este fost parlamentar PNL. Deci, asta este, ca să zic așa, arhitectura instituțională a crizei apei.
Ce ar fi trebuit să facă ministrul Mediului pentru a evita o asemenea catastrofă?
Discuția a mai atins rolul conducerii Ministerului Mediului, care ar fi trebuit să coordoneze situația ca un adevărat lider.
„Când ești ministru și vezi că se golește barajul Vidraru, te ocupi imediat să convoaci echipa, să iei decizii, așa cum se face într-o companie importantă. În România, însă, aceste lucruri nu se întâmplă”, a concluzionat Coșarcă.
Radu Coșarcă: – Am ajuns, de fapt, să ne gândim la un adevăr mai profund. E vorba de principiul numirilor politice în România. Când întrebăm, ni se spune, „Dar așa se întâmplă și în Anglia., așa se întâmplă și în Italia, și în Franța.” Nu, nu se întâmplă deloc așa. Și acolo, numirile politice înseamnă că partidul de guvernământ are dreptul să numească în anumite poziții de conducere, în companii foarte importante, managerii, directorii generali, administratorii delegați, cum se numesc în unele țări, dar ce se întâmplă în aceste țări și nu se întâmplă în România… ei nu numesc nepoțele, prieteni, vecini de scară de bloc. Nu. Partidul respectiv consideră o mare onoare să numească unul dintre cei mai buni manageri pe care îi are țara în aceste companii importante sau consideră o mare dezonoare să numească un incompetent. De ce? Din simplul fapt că premierul țării respective își dă seama că bugetul țării va fi alimentat de profiturile pe care aceste companiile le vor genera și vor plăti, vor angaja de mii de oameni poate și vor plăti taxe și impozite din care poți alimenta politicile partidului tău pe baza cărora cetățenii te-au ales. Acesta este circuitul în democrație.
La noi s-a spus „A, sunt numiri politice, deci putem numi pe oricine vrem.” Fals. Problema e că nimeni nu-i trage la răspundere pentru asta. Problema e că noi, atunci când votăm pentru ei, nu le atragem atenția, măcar din 4 în 4 ani, să nu repete aceste gesturi care, iată, duc acum la adevărate tragedii, la oamenii în vârstă care sunt nevoiți la 80 de ani să stea la coadă ca să își iau o cană de apă. La asta am ajuns? Ne gândim cumva la implicațiile pe care le poate avea din punct de vedere medical și sanitar faptul că niște oameni nu au apă în casă, cum își folosesc toaletele, când fac baie, cum fac baie, cu pipeta, își toarnă apă unul altuia ca în condiții vitrege de război? Dacă România are cumva vreun inamic, precis că el se distrează foarte mult privind știrile din România.
Adică, dacă cineva ar fi plănuit să atace România acum ordinul a fost contramandat pentru că românii sunt cei mai eficienți inamici ai lor. Se atacă singuri și creează, de fapt, nu e vorba de atac, e vorba de faptul că reușesc singuri să-și destabilizeze țara, să-și mineze încrederea în instituțiile statului. Asta este ceea ce se spune că urmărește Kremlinul… Acesta este războiul hibrid. Și iată, nu are nevoie de niciun ajutor extern, pentru că reușim și singuri. Ne golim trei baraje importante simultan. Asta reușim să facem și arătăm cât de eficient suntem noi. Ne prefacem că facem convocări în armată care nu ies întotdeauna foarte bine, descărcăm lacul Vidraru, adică stimați oameni care vă uitați la noi, unii dintre noi, care am mai albit un pic între timp, am apucat să fim pionieri.
Am fost duși de mână de tovarăși învățătoare să vizităm lacul Vidraru și să admirăm statuia acelui Prometeu argintiu cu fulgerul în mână, care arăta cât de mult a prosperat și a progresat clasa muncitoare din România sub conducerea Partidului Comunist, dezvoltând fabrici, uzine și baraje. Barajul Vidraru este unul dintre cele mai importante obiective hidrotehnice din România. Deci, când ești ministru Mediului și auzi că se golește barajul Vidraru, se aprind niște LED-uri pe biroul tău. Convoci o ședință ca orice manager, ca orice lider al unei companii importante care își convoacă managerii din prima linie de decizie ca să vezi, există avantaje, dezavantaje, momentul este oportun?
