EXCLUSIV Radu Coșarcă: Bani astăzi sau sânge mâine. Care este miza Summitului UE (video)

Radu Coșarcă a declarat în cadrul podcastului „7×7”, publicat vineri pe canalul de YouTube „HAI România!”, că Uniunea Europeană traversează un moment critic, în care deciziile luate vor avea consecințe majore asupra securității, economiei și credibilității sale internaționale.

Miza Summitului UE nu a fost doar susținerea Ucrainei, ci mai ales imaginea UE în fața lumii

Lumea se schimbă radical, iar „nota de plată” ajunge și la noi. Suntem pregătiți?

În cadrul podcastului „7×7”, publicat vineri, 19 decembrie 2025, pe canalul de YouTube „HAI România!”, Manu Ionescu și Radu Coșarcă analizează fără menajamente realitatea momentului. De la summit-urile decisive pentru Ucraina și reînarmarea Germaniei, până la pragmatismul american și tensiunile culturale care macină Occidentul, tragem linie și vedem unde se poziționează România.

Iată subiectele pe care le despică cei doi: negocierile de pace pentru Ucraina, cum se schimbă relația transatlantică și arhitectura de securitate, SUA și Venezuela, tensiunile din Australia (Sydney), târgurile de Crăciun sub asediu și resurecția dreptei, prin prisma strategiei de securitate a SUA, salariul minim, reforma administrativă și trecerea la zona euro.

Potrivit lui Coșarcă, principala miză a recentului summit al UE a fost susținerea Ucrainei, aflată într-o situație financiară extrem de dificilă. Coșarcă a explicat că Ucraina estimează un deficit bugetar de aproximativ 72 de miliarde de euro pe an în următorii doi ani, ceea ce înseamnă aproape 145 de miliarde de euro în total. Europa și-a asumat acoperirea a circa 90% din acest deficit, însă problema majoră este identificarea surselor de finanțare.

În acest context, Coșarcă a arătat că UE ia în calcul folosirea activelor rusești blocate în bănci europene, estimate la aproximativ 185 de miliarde de euro. El a subliniat că această soluție ridică serioase probleme juridice, în special pentru Belgia, statul unde se află o mare parte din aceste fonduri, existând riscul ca UE să fie obligată ulterior să despăgubească Rusia. Coșarcă a precizat că Moscova a inițiat deja demersuri legale internaționale, iar deznodământul este incert.

Radu Coșarcă a mai afirmat că, dincolo de sprijinul concret pentru Kiev, summitul a fost esențial pentru imaginea UE la nivel global. În opinia sa, există temeri că Rusia își va continua expansiunea spre Vest, iar Europa ar putea fi forțată, în cele din urmă, să se confrunte militar cu această amenințare. El a menționat și o posibilă soluție alternativă pentru Ucraina, care nu ar presupune aderarea la NATO, ci un model de „nealiniere armată”, prin care statul ucrainean ar rămâne responsabil de propria securitate, beneficiind în același timp de sprijin și parteneriate militare externe.

Radu Coșarcă: – Bani astăzi sau sânge mâine, acesta este mesajul puternic al unui lider cu o viziune clară asupra viitorul și asupra necesităților strategice ale Uniunii Europene – premierul Poloniei. Care este miza Summitului UE? E vorba despre supraviețuirea Ucrainei, care și-a calculat bugetul pe următorii doi ani și a ajuns la concluzia că are un deficit bugetar de 72 de miliarde de euro, în fiecare an, în următorii doi ani. În total, deci, Ucraina și-a calculat un deficit bugetar în valoare de 145 de miliarde de euro, aproape.

Europa s-a angajat să susțină 90% din acest deficit. Deficit înseamnă că Ucraina are nevoie de acești bani, dar nu îi are, deci, trebuie să se împrumute. Europa, însă, ar avea ce să facă cu 90 de miliarde de euro, evident, și atunci s-a gândit să găsească o formulă mai convenabilă: Rusia a depus, de-a lungul anilor, în bănci din Europa, câteva sute de miliarde de euro. Se găsesc 185 de miliarde euro. Europa s-a gândit că aceste active, de fapt e vorba de bani, sunt blocate din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, urmând a fi deblocate la un viitor armistițiu de pace.

Cel mai convenabil lucru este să ajutăm Ucraina cu banii rușilor. Belgia, acolo unde se află banii rușilor, a protestat spunând că treaba nu este foarte corectă din punct de vedere legal. Mulți ar putea considera că un soi de furt, ceea ce ruși și fac. Au și început un proces la Moscova, un proces internațional. Soarta lui, decizia finală, e greu de anticipat. Atunci, Belgia a spus „Bun, dacă cumva s-ar pierde o astfel de cauză, am rămâne singuri să recompensăm Rusia cu cele 185 de miliarde de euro. UE încearcă să găsească o soluție.

Deci, miza Summitului UE era nu doar susținerea Ucrainei, ci mai ales imaginea UE în fața lumii. Se așteaptă ca Rusia să-și continue expansiunea teritorială spre Vest și Europa să fie forțată să lupte, în cele din urmă, cu această forță armată extraordinară pe care o reprezintă Moscova. Există o variantă potrivit căreia soluția pentru Ucraina nu este aderarea la NATO, ci un soi de „nealiniere armată”, asta înseamnă că Ucraina ar trebui să fie responsabilă pentru propria sa securitate, și-ar păstra parteneriatele militare cu statele cu care are astfel de relații, ar fi sprijinită de aceste state, dar ar fi responsabilă de propria securitate.

Bruxelles-ul nu a aprobat acordul UE-MERCOSUR

Coșarcă a mai atras atenția asupra unei alte mize importante a summitului: tensiunile generate de acordul comercial UE–MERCOSUR. Coșarcă a explicat că fermierii europeni se opun acestui acord de teama concurenței produselor agricole mai ieftine din America Latină, care nu respectă standardele stricte și costisitoare impuse producătorilor din UE. El a arătat că aceste standarde ridică semnificativ costurile de producție în Europa și pot duce la falimentul agricultorilor europeni.

Cu toate acestea, Coșarcă a subliniat că UE insistă asupra acordului deoarece are nevoie de creștere economică și de piețe noi pentru export. În viziunea sa, economia europeană este puternic dependentă de Germania, iar succesul industriei germane, bazate pe exporturi masive, aduce beneficii întregii Uniuni. Astfel, deschiderea de noi piețe este văzută ca o necesitate strategică pentru menținerea competitivității economice a Europei.

Radu Coșarcă: – Summitul UE a mai avut o miză extrem de importantă: protestul fermierilor din UE împotriva MERCOSUR. UE planifică de vreo 25 de ani acest acord, vrea ca cele două piețe să se deschidă reciproc, una față de cealaltă, pentru ca produsele UE să pătrundă fără taxe vamale pe piețele din America Latină și invers.

De ce sunt supărați agricultorii? Pentru că produsele Americii Latine ar fi mai ieftine decât cele americane. Dacă fripturile argentiniene ar invada restaurantele și supermarketurile din UE, fermierii din UE ar da faliment sau ar fi nevoiți să-ți ieftinească produsele până la o cotă insuportabilă. De ce s-a ajuns la această situație?

Din cauza standardelor europene, care uneori sunt excesive. Toate înseamnă bani, care ridică costul produselor din UE. Toate aceste standarde UE nu sunt respectate în Argentina. UE nu a aprobat, în cele din urmă, semnarea acestui acord cu MERCOSUR. Totuși, dacă consecințele sunt atât de nefaste pentru agricultura europeană, de ce ar insista UE să încheie acest acord?

UE are nevoie să-și crească economia. Economia UE se bazează pe Germania. Germania cel mai mare exportator din lume, după China. Ca economia germană să funcționeze, ea trebuie să exporte în toată lumea și trebuie să-și deschidă noi și noi piețe. Când Germania produce, toată Europa profită.