Liderii mondiali, tratați de către Donald Trump ca niște elevi
În cadrul episodului de vineri, 23 ianuarie, al emisiunii ”7×7”, difuzată pe canalul de YouTube ”HAI România”, Radu Coșarcă și Manu Ionescu au discutat despre relația dintre noul ”Consiliul pentru Pace” al președintelui american Donald Trump și buzunarul gol al României.
Radu Coșarcă a comentat că la Davos, Donald Trump a avut o atitudine relaxată, ca și cum ar fi vorbit într-un cerc restrâns de prieteni, ignorând protocolul obișnuit al întâlnirilor internaționale. Potrivit analistului, președintele american a tratat liderii mondiali mai degrabă ca pe un public care trebuia să asculte lecții, decât ca pe parteneri egali, iar tăcerea rece din sală a reflectat ostilitatea față de comportamentul său. Coșarcă a mai precizat că gesturile și discursul lui Trump, deși aparent impunătoare, ascund vulnerabilități interne, iar la nivel politic, președintele este contestat chiar și în propriul partid. Analistul a subliniat că politicile economice agresive, precum tarifele impuse altor țări, afectează în primul rând cetățenii americani, și că accentul pe succese economice rapide poate compromite stabilitatea pe termen lung.
”Adică pe scena de la Davos, Trump s-a comportat ca și când ar fi într un cerc de prieteni, la el acasă, la o cafea. Aceștia sunt liderii lumii. Aceasta este poza cu liderii noștri europeni, cele mai mari țări din Europa și foste cele mai mari țări din istorie, cele mai puternice, care stau în jurul Biroului Oval, în jurul biroului liderului american și ascultă cuminți ca niște elevi în băncuțe ce le spune acest guru.
Cam aceasta este raportarea lui Trump la restul lumii, nu la Europa, la restul lumii. (…) Nu au înghețat. Nu au înghețat. (…) Păi, tăcerea a fost glacială pentru a fi ostilă. De fapt era ostilitatea era ostilitatea unei săli în fața unui om care de fapt încalcă toate cutumele discurs i-a spus: ”Putem face lucruri mari în Iraq. Nu înțeleg ce vrei să faci în Groenlanda” Și în loc să rămână o conversație intimă, el a dezvăluit o public.
Deci a fost omul care a făcut gestul cel mai radical. A doua țară din Europa, Germania, a rămas. Friedrich Merz a fost acolo, dar iată nu a semnat, nu a aderat, nu a făcut, să zicem tot ritualul în fața președintelui american. Și deci acest președinte, mie mi se pare, toată lumea crede că a fost un discurs de mare forță. Eu vreau să spun că aparent a fost un discurs de mare forță, dar atunci când începi să te lauzi foarte mult înseamnă că ascunzi niște vulnerabilități.
Faptul că Trump a început prin a vorbi cât de minunat merg toate în America arată că de fapt resimte cumva contestarea puternică pe care o are pe plan intern. Să nu uităm, America este o țară puternic divizată între electoratul democraților și al republicanilor, dar Trump este foarte contestat chiar și în sânul propriului partid. Să nu uităm că el nu e un politician de meserie. Nu a venit pe filiera Partidului Republican, a venit parașutat ca independent, după care, văzând republicanii că are cele mai mari șanse l-au ales candidatul lor. Deci, el este contestat, lucrurile nu merg bine. Tarifele pe care Trump le-a impus celorlalte țări nu reprezintă altceva decât o scumpire a produselor pe piața americană, pentru că importatorii au transferat aceste tarife în prețul produselor.
Deci, până la urmă, americanul de rând plătește toată această politică agresivă de tarife la import, care ar trebui să protejeze economia americană și care, iată, îl defavorizează pe cetățeanul american. El este de asemenea contestat că urmărește succese economice rapide în detrimentul unei stabilități economice pe termen lung. De exemplu, analiștii pesimiști estimează că inflația ar putea să crească din nou în Statele Unite după un lung proces de câțiva ani în care ea a scăzut”, arată Radu Coșarcă.
Mărirea salariilor va duce din nou la inflație
Analistul a explicat că inflația din Statele Unite a coborât sub pragul de trei procente, nivel considerat acceptabil, iar o rată de aproximativ două procente este, în mod tradițional, văzută ca benefică pentru stimularea creșterii economice. El a arătat că, prin comparație cu alte economii aflate în dificultate, inclusiv unele afectate direct de conflicte, situația României este mai bună decât se anticipa, chiar dacă acest rezultat a fost obținut cu sacrificii la nivel individual.
În ceea ce privește politica economică a lui Donald Trump, acesta a subliniat că președintele american a eliminat o serie de taxe considerate minore, precum cele aplicate bacșișurilor și orelor suplimentare, măsuri care reduc povara fiscală asupra angajaților. Totuși, aplicate la scara populației Statelor Unite, aceste decizii duc la pierderi semnificative de venituri pentru bugetul federal, în condițiile în care SUA se confruntă deja cu un nivel record al datoriei publice.
Analistul a mai arătat că deficitul comercial ridicat menține dobânzile la un nivel înalt, ceea ce frânează consumul și reduce accesul populației la credite pentru locuințe, autoturisme sau alte bunuri importante. Deși rata șomajului este scăzută la nivel general, lipsa forței de muncă este accentuată în domenii neatractive pentru americani, unde, în mod tradițional, muncesc imigranții. Limitarea imigrației și politicile de deportare au lăsat aceste sectoare descoperite, obligând angajatorii să crească salariile, ceea ce pune presiune suplimentară pe inflație.
”(…) Inflația în America, într-adevăr a scăzut sub 3%. 3% este cota sub care ar trebui să existe inflație. O inflație de 2% se spune că este recomandabilă pentru că stimulează dezvoltarea economică.
(…)Interesant. Noi dacă ne comparăm, nu cu America, cu Rusia care e în război și despre care se spune că e cu un picior în groapă, lucrurile sunt foarte debalansate și asta ne-ar putea arăta în ce situațieeste România și să mulțumim cerului că, de bine de rău, am încheiat anul trecut cu sacrificii personale, dar cu o situație macroeconomică mai bună decât sperată.
Deci, ce a făcut Trump? A eliminat tot felul de taxe mărunte. Taxa pe bacșiș, de exemplu. A eliminat taxa pe orele suplimentare. Făceai ore suplimentare, primeai bani în plus și plăteai impozit și pentru ei. Nu se mai taxează.
Sigur că, dacă multiplicăm toate aceste taxe la populația Statelor Unite, lipsesc niște venituri importante la bugetul american, vorbim de trilioane de dolari.
Asta în condițiile în care Statele Unite au cea mai mare datorie publică din istoria umanității, nu doar din istoria SUA.
Deficitul comercial proiectat pentru acest an variază între 5,5 și 7%. De aici rezultă că dobânzile vor rămâne ridicate. Dobânzile ridicate înseamnă lipsă de stimuli pentru economie. Oamenii vor lua mai puține credite ca să-și cumpere case, mașini sau bunuri de folosință îndelungată, iar economia va scădea din punctul de vedere al consumului.
Șomajul este, într-adevăr, scăzut în Statele Unite, dar a crescut foarte mult în anumite sectoare în care americanii nu se mai înghesuie. Nu mai vor să fie gunoieri, zidari, constructori sau să alerge cu motocicletele pentru a livra pizza. Așa cum se întâmplă și la noi, aceste joburi sunt făcute mai ales de imigranți.
Prin politicile introduse de Trump, imigrația este drastic limitată, iar deportările accentuate. În consecință, aceste sectoare au rămas descoperite. Antreprenorii sunt nevoiți să angajeze oameni și să le mărească salariile. Mărirea salariilor aduce mai mulți bani pe piață și alimentează din nou inflația”, mai spune acesta.
Donald Trump s-a lăudat la Davos cu cifrele care-i conveneau lui
Analistul a arătat că între Donald Trump și Mike Powell, președintele Federal Reserve, există un conflict deschis legat de politica monetară. Potrivit acestuia, Powell refuză să reducă dobânzile, în ciuda scăderii inflației, din teama că o relaxare prematură ar putea declanșa o nouă creștere a prețurilor. În schimb, Trump insistă pentru scăderea dobânzii de referință, mizând pe ieftinirea creditelor ca motor de stimulare a economiei.
În opinia sa, rolul băncii centrale este tocmai menținerea stabilității prețurilor, iar o intervenție grăbită ar putea avea efecte negative pe termen mediu. Presiunile exercitate de Trump pentru înlăturarea anticipată a șefului Federal Reserve ridică, spune analistul, semne serioase de întrebare privind respectarea regulilor instituționale și funcționarea democrației americane.
Totodată, el a subliniat că Trump se află sub o critică intensă pe plan intern, motiv pentru care intervenția sa de la Davos a fost orientată mai degrabă către electoratul și presa din Statele Unite, discursul fiind construit astfel încât să evidențieze doar datele și realizările care îi susțin poziția.
”Aici apare conflictul personal dintre Donald Trump și Mike Powell, președintele Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite. Powell nu vrea să reducă dobânzile, deși inflația a scăzut, pentru că se teme că aceasta ar putea reveni. Trump, în schimb, îl presează să reducă dobânda de referință pentru ca împrumuturile să devină mai ieftine și să stimuleze economia.
Ca șef al băncii centrale, un fel de Isărescu al nostru, Powell are ca obiectiv controlul inflației și se teme că o relaxare prea rapidă va duce la o nouă creștere a prețurilor.
De aici vine presiunea lui Trump de a-l demite prematur, ceea ce ridică probleme serioase legate de democrația americană și de respectarea atribuțiilor instituționale. Sunt lucruri foarte grave care se petrec în America.
Trump este puternic criticat, motiv pentru care, la Davos, a vorbit mult mai ales pentru publicul său din Statele Unite și pentru presă, nu pentru cei din sală, lăudându-se selectiv cu cifrele care îi conveneau”, a continuat acesta.
Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.
