Cât de mari sunt pierderile economice cauzate anual de risipa alimentară în România?
2,5 – 5 milioane de tone de alimente ajung anual la gropile de gunoi din România. Deși lipsesc studii recurente pe acest subiect, putem estima că impactul este destul de mare.
Pentru gospodării:
România are cea mai mare pondere a cheltuielilor cu alimente în UE, aproximativ 40% din venitul gospodăriei, comparativ cu circa 10% în Franța și Germania.
Majoritatea risipei alimentare în România are loc în gospodării (49%).
Prin urmare, gospodăriile sunt afectate economic de pierderile de alimente.
Pentru afaceri:
Impactul risipei alimentare variază foarte mult de la un retailer la altul, în funcție de procesele interne de gestionare a acesteia.
Totuși, toate schimbările economice și geopolitice recente aduc multă incertitudine în comportamentul de cumpărare al consumatorilor, ceea ce face foarte dificilă previzionarea pentru companiile mari în gestionarea stocurilor, având un impact negativ atât asupra profitabilității, cât și asupra performanțelor durabile.
Credeți că România are nevoie de o strategie economică națională pentru valorificarea surplusurilor alimentare?
Fiecare țară are nevoie de o strategie economică pentru valorificarea surplusului alimentar, însă trebuie să fim foarte inteligenți în implementarea ei.
Vreau să subliniez că există politici actuale pentru reducerea risipei alimentare, dar acestea trebuie aplicate efectiv.
În plus, multe soluții rapide pot fi implementate ușor, cu rezultate tangibile (ex: permiterea vânzării produselor după data de expirare „best-before”).
Care sunt principalele verigi din lanțul de aprovizionare unde apar cele mai mari pierderi?
Depinde foarte mult de factori precum companiile și procesele pe care le au implementate.
Așa cum am spus mai devreme, consumatorul risipește cel mai mult, dar asta nu înseamnă că firmele nu ar trebui să acorde prioritate acestei probleme.
Doar tehnologia (în special AI-ul) și o infrastructură general mai bună în România ar avea un impact pozitiv în toate etapele lanțului de aprovizionare.
Cum se compară România, în ceea ce privește risipa alimentară pe cap de locuitor, cu alte țări din regiune?
Media europeană este de aproximativ 175 kg de alimente risipite pe cap de locuitor. România stă puțin mai bine decât media, cu aproximativ 130 kg de alimente risipite pe cap de locuitor.
Dar este dificil să tragem concluzii la nivel de țară, deoarece există disparități mari între zonele urbane și rurale sau între grupe de vârstă.
Majoritatea celor din mediul rural sunt foarte atenți la risipa alimentară și găsesc alternative de valorificare a surplusului alimentar. Prin urmare, cea mai mare parte a risipei alimentare are loc în zonele urbane, în special în rândul celor sub 35 de ani.
Cum afectează risipa alimentară marjele de profit în HoReCa și retail?
După cum știți, marjele de profit în retail sunt extrem de strânse. Prin urmare, un retailer care nu are procese solide pentru prevenirea surplusului alimentar și nu colaborează cu aplicații terțe precum Bonapp își restrânge și mai mult marjele.
Ce costuri ascunse generează lipsa unei strategii de gestionare a surplusului alimentar pentru o companie?
Dacă vorbim doar despre costurile ascunse:
În primul rând, aș sublinia costurile pentru gestionarea risipei alimentare, care pot fi extrem de ridicate, în special pentru carne și produse lactate, fiind unul dintre factorii cei mai importanți ai risipei alimentare.
De asemenea, fără o gestionare eficientă a risipei alimentare, manipularea surplusului implică costuri operaționale mai mari, deoarece angajații trebuie să facă multă muncă manuală, ceea ce consumă timp și poate duce la erori umane.
Dar apoi trebuie să ne uităm la oportunitățile pierdute:
Un brand mare care nu este atent la risipa alimentară poate face ca unii clienți să nu aleagă această locație ca magazin sau restaurant preferat, rezultând în oportunități pierdute.
Bonapp este, de asemenea, o modalitate de a garanta că majoritatea surplusului alimentar care nu poate fi salvat la timp primește o a doua șansă de a fi cumpărat înainte să fie prea târziu.
Bonapp este și o metodă excelentă de a aduce trafic suplimentar în magazin, rezultând vânzări suplimentare.
Cum pot fi pierderile alimentare transformate în resurse economice? Ce măsuri fiscale ar putea încuraja companiile să reducă risipa sau să valorifice surplusurile?
În primul rând, aș spune că procedurile pentru donarea produselor către ONG-uri ar trebui simplificate și să vină cu unele stimulente fiscale pentru companiile care doresc să doneze surplusul alimentar rămas în depozite. Franța a făcut eforturi semnificative în această direcție (Loi Garot).
În al doilea rând, sustenabilitatea ar trebui aliniată cu obiectivele de business și să nu fie doar un subiect CSR/comunicare externă. Companiile foarte active în acest sens observă câștiguri financiare directe, o reputație mai bună a brandului și trafic alimentar crescut.
Ar trebui statul să ofere stimulente pentru companiile care implementează soluții de economie circulară în sectorul alimentar?
Da!
Cum poate fi integrată lupta împotriva risipei alimentare în politicile economice naționale?
În primul rând, ar trebui să existe o strategie națională și legislație „de la fermă la furculiță”, stabilind raportarea/responsabilitatea pentru toate sectoarele relevante (de la producție la gospodării).
În al doilea rând, statul ar trebui să ofere instrumente economice, precum măsuri fiscale (incentive pentru donație sau valorificare) și măsuri indirecte (penalități sau taxe de eliminare) pentru cei care nu fac eforturi. Dar subliniez că astfel de acțiuni trebuie aplicate efectiv, cu un responsabil clar la nivel de stat, fie că este Ministerul Mediului, al Industriei sau autoritățile fiscale.
În al treilea rând, ar trebui să fie implementate programe educaționale pentru a crește conștientizarea impactului risipei alimentare asupra societății. Deși educația începe în școli, ea ar trebui promovată la toate nivelurile societății. Vreau să subliniez și că ecologia sau reducerea risipei alimentare nu ar trebui să fie pe „agenda politică”. Ar trebui să rezoneze cu oameni din toate mediile și orientările politice.
Cum vedeți dezvoltarea pieței anti-risipă în România în următorii cinci ani, din perspectiva economică și a investițiilor?
Unele companii deja dau exemple pozitive sau fac tot posibilul să ajungă acolo. Aceste companii ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru altele. Cred cu adevărat că mergem în direcția corectă, iar Bonapp își propune să accelereze acest proces, ajungând la mai mulți utilizatori și mai mulți proprietari și angajați de afaceri alimentare zilnic.
