EXCLUSIV Peste 11.600 de apeluri la Telefonul Vârstnicului în 2025. Aproape 5.800 seniori ajutați: Familiile nu se mai sprijină ca înainte

În 2025, Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001 a înregistrat 11.697 de apeluri și a oferit sprijin pentru 5.769 de persoane vârstnice din România. Într-un context social marcat de singurătate, migrație și acces inegal la servicii, linia gratuită devine tot mai mult un reper de stabilitate pentru seniori. Reprezentanții Fundatiei Regale au oferit pentru Capital.ro o analiză a principalelor tendințe și nevoi identificate în acest an.

Telefonul Vârstnicului, un serviciu cu caracter constant. Mii de apelanți revin pentru sprijin

Datele anului 2025 indică nu doar un volum ridicat de solicitări, ci și consolidarea unei relații pe termen lung cu beneficiarii. Potrivit informațiilor comunicate de reprezentanții Fundației Regale Margareta a României, au fost înregistrați 2.582 de apelanți noi și 2.912 apelanți recurenți – persoane care au revenit pentru informații și consiliere suplimentară, semn că serviciul este perceput ca un sprijin stabil, nu doar punctual.

Reprezentanții Fundației subliniază că revenirea constantă a seniorilor reflectă încrederea construită în timp și faptul că, pe măsură ce înaintează în vârstă, nevoile sociale și administrative devin mai complexe, necesitând orientare și consiliere repetată.

„Telefonul Vârstnicului funcționează de mai bine de 10 ani și reprezintă un serviciu de încredere, la care vârstnicii, dar și aparținătorii revin pentru a solicita consiliere în problemele sociale pe care aceștia le întâmpină sau pentru o vorbă bună. Pe măsură ce înaintează în vârstă, problemele seniorilor se înmulțesc, iar la Telefonul Vârstnicului primesc soluții.

De asemenea, serviciul de reapelare este un serviciu prin care asistenții sociali și voluntarii special pregătiți leagă prietenii de lungă durată cu seniorii singuri, parte din seniori fiind sunați săptămânal încă de la lansarea liniei, din 2015”, au precizat reprezentanții Fundației Regale pentru Capital.ro.

În 2025, 275 de seniori au fost incluși în programul de reapelare săptămânală, dedicat combaterii singurătății, cu sprijinul a 15 voluntari implicați activ.

Singurătatea și fragilizarea sprijinului familial, o realitate confirmată de date

Analiza profilului apelanților relevă un fenomen constant: 56% dintre seniorii care au sunat în 2025 locuiesc singuri. Alte 26% trăiesc doar cu partenerul, iar un procent redus beneficiază de sprijin direct din partea familiei extinse.

La întrebarea privind procentul ridicat al seniorilor care locuiesc singuri și impactul acestei realități asupra stării lor emoționale și sociale, reprezentanții Fundației Regale Margareta a României au explicat că fenomenul este strâns legat de migrația familiilor tinere, atât către marile centre urbane, cât și în afara țării. Potrivit acestora, modelul familiei extinse, în care generațiile locuiau împreună și se sprijineau reciproc, s-a estompat considerabil în ultimele decenii.

„Procentul ridicat al seniorilor care locuiesc singuri este o consecință a migrației familiilor tinere atât către mediile urbane, cât și în alte țări. Familiile extinse nu mai locuiesc împreună și nu se mai sprijină cum se întâmpla acum mai multe generații.

Ar putea fi dezvoltate centre de zi de tip cluburi pentru seniori, unde aceștia să desfășoare activități creative și recreative sau centre sociale unde seniorii pot participa ca voluntari, inclusiv în sprijinul copiilor vulnerabili”, spun cei de la Fundația Regală pentru Capital.ro.

Din perspectiva demografică, segmentul dominant îl reprezintă persoanele între 70 și 80 de ani (38%), urmate de cele între 80 și 90 de ani (19%). Prezența apelanților peste 90 de ani indică situații de vulnerabilitate accentuată, iar apelurile venite din partea aparținătorilor sub 50 de ani arată implicarea familiilor în gestionarea problemelor sociale și medicale.

Disparități teritoriale: seniorii din rural și orașe mici, cu acces limitat la sprijin specializat

Din perspectiva mediului de rezidență, cei mai mulți apelanți – 39% – provin din mediul rural și orașe mici (1.010), urmați de orașe mari (743) și București (682), ceea ce confirmă accesul inegal la servicii specializate și necesitatea intervențiilor la nivel național.

La nivel de distribuție geografică, București concentrează cel mai mare număr de apelanți (682), urmat de Moldova (466), Transilvania (445) și Muntenia (426), cu valori mai reduse în Oltenia (199), Dobrogea (121) și Banat (96), conturând o acoperire extinsă la nivelul întregii țări.

Cele mai dificile situații sunt cele în care seniorii se confruntă simultan cu abandon, probleme financiare și lipsa serviciilor locale.

„Cele mai dificile cazuri sunt atunci când avem apeluri de la seniori care se confruntă cu abandon, singurătate, probleme financiare și au nevoie urgentă de intervenție specializată – instituționalizare, sprijin la domiciliu sau pachete alimentare – iar în localitatea sau județul unde locuiesc nu sunt dezvoltate servicii sociale”, explică reprezentanții Fundației Regale pentru Capital.ro.

Seniorii, tot mai interesați de educație digitală și voluntariat

În 2025, cea mai frecventă solicitare a vizat informații privind drepturi și servicii sociale (907 cazuri). Alte 661 de persoane au solicitat sprijin legat de îngrijire, instituționalizare sau servicii medicale la domiciliu.

Interesul seniorilor de a fi activi, de a participa în comunitate și după pensionare indică dorința de a rămâne activi în comunitate și după pensionare. 441 de vârstnici au aflat la Telefonul Vârstnicului informații despre posibilitățile de participare la atelierele de educație digitală pentru seniori organizate la București și în alte 15 localități din țară, despre oportunitățile de voluntariat în comunitate, precum Centrele Generații, sau despre activitățile organizate în cluburile pentru seniori din comunitate sau la TeleClubul Seniorilor.

„Vedem o schimbare de mentalitate: tot mai mulți seniori nu cer doar sprijin, ci caută autonomie și rol în comunitate. Interesul pentru educație digitală și pentru activități după pensionare arată că îmbătrânirea în România începe să se redefinească: de la „retragere” la „participare”.

Practic, se conturează o generație de seniori care:

• vrea să rămână conectată (cu familia, cu instituțiile, cu serviciile)
• își asumă învățarea (inclusiv digitală) ca instrument de siguranță și independență
• caută comunități și rutine sănătoase (cluburi, voluntariat, activități sociale)

Pentru noi, acesta este un semnal strategic: dacă investim în contexte în care seniorii sunt activi și conectați, reducem pe termen lung presiunea pe servicii de urgență și creștem calitatea vieții. Tradițional vorbind, este „spiritul comunității” readus la viață, cu instrumente moderne”, au mai spus pentru Capital.ro reprezentanții Fundației Regale.

Direcțiile strategice ale Fundației Regale pentru dezvoltarea Telefonului Vârstnicului

După 10 ani de activitate și peste 117.300 de apeluri gestionate, Fundația Regală Margareta a României urmărește consolidarea serviciului ca infrastructură socială de interes public.

„După un deceniu de funcționare și un volum mare de solicitări gestionate, ne dorim ca Telefonul Vârstnicului să fie un serviciu esențial de interes public, nu doar proiect social. Pe baza apelurilor, reușim să cartografiem nevoile reale ale seniorilor, profilul demografic și detalii despre problemele din viața lor, precum și soluțiile și serviciile active la nivelul comunităților, fie ele publice, private sau dezvoltate de organizații non-profit. Din păcate, observăm un decalaj între nevoi și soluții, mai ales în mediul rural.

Pentru a răspunde mai bine solicitărilor exprimate, direcțiile pe care le avem în vedere sunt:

• mai multă acoperire prin actualizarea continuă a furnizorilor de servicii specializate și o integrare mai bună cu ecosistemul local (DGAS, ONG-uri, inițiative comunitare)
• parteneriate locale, astfel încât seniorii – mai ales din rural și orașe mici – să afle despre existența liniei de suport și să ajungă mai repede la servicii concrete, nu doar la informație
• creșterea capacității de a oferi soluții pentru alinarea singurătății, prin reapelare săptămânală, TeleClubul seniorilor, îndrumare către ateliere/cluburi/voluntariat și trasee mai scurte către îngrijire și suport la domiciliu
• diversificare intervențiilor, prin adăugarea unor acțiuni de socializare, cu participarea fizică a seniorilor
• posibilitatea ca linia telefonică să fie accesată și din alte țări, în sprijinul seniorilor care trăiesc această etapă a vieții pe alte meleaguri

Pe scurt: păstrăm ce a funcționat mereu – vocea umană, încrederea, consecvența – și adăugăm procese care cresc scalarea și calitatea intervenției.

Pentru ca acest sprijin să rămână disponibil, există un efort constant în spate: Telefonul Vârstnicului funcționează datorită susținerii companiilor partenere și a donatorilor individuali, care aleg să investească în soluții sociale cu impact. Pentru cei care vor să ajute, fără costuri, există și o opțiune la îndemână până pe 25 mai a.c: redirecționarea a 3,5% din impozitul pe salariu către Fundația Regală Margareta a României – un gest important care, cumulat, poate ține deschisă o linie de încredere și suport pentru mii de seniori care au nevoie acum”, au declarat reprezentanții Fundației Regale pentru Capital.ro.

Telefonul Vârstnicului poate fi apelat gratuit la 0800 460 001, de luni până vineri între orele 08:00 – 20:00 și sâmbăta între 08:00 – 16:00.