EXCLUSIV. Octavian Hoandră: Au ajuns în punctul cel mai scârbos al existenței României, acela de a închina țara fără niciun fel de opreliște

În cadrul podcastului „Contrapunct”, Dan Andronic, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră au dezvăluit culisele ascensiunii Serviciilor Secrete, legăturile cu politica și lumea interlopă, dar și efectele aderării României la UE. O discuție explozivă despre putere, bani și deciziile care au schimbat destinul țării.

Cum Serviciile Secrete și interlopii au preluat controlul în România post-decembristă?

În cadrul podcastului „Contrapunct”, difuzat joi, 26 februarie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”, jurnaliștii Dan Andronic, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră au analizat evoluția politică și economică a României post-decembriste, evidențiind influența Serviciilor Secrete și a interlopilor în politica și economia națională.

Bogdan Comaroni a explicat că identifică două etape istorice: prima, o fază ocultă în care foști membri ai Securității și ai nomenclaturii controlau România fără a fi vizibili; și a doua, un moment istoric când, potrivit lui, Ionic Constantinescu a renunțat la o a doua candidatură sub presiunea Serviciului, marcând începutul unei „ofensive la vedere”.

În această perioadă, denumită de Comaroni „țigareta doi”, serviciile secrete și actorii internaționalizați au intrat direct în afaceri cu capital, dezvoltând relații strânse cu politicieni și lumea interlopă. Aceasta, a subliniat Comaroni, a contribuit la degradarea vizibilă a clasei politice, proces care s-a intensificat după mandatul lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Dan Andronic a adăugat că, înainte de această degradare accentuată, exista totuși un echilibru fragil în sistem.

Comaroni a relatat experiențele sale ca jurnalist de investigații, exemplificând cu controversata negociere a despăgubirilor către compania Bechtel. Potrivit lui, dificultățile includeau lipsa contractelor originale și faptul că negocierile erau gestionate de persoane aflate în conflicte de interese directe, cum ar fi ministrul Șova și familia sa, care reprezenta firma implicată. Comaroni a subliniat că aceste situații arătau cum instituțiile statului funcționau adesea pentru interese private, în detrimentul cetățenilor.

Bogdan Comaroni: – Eu eu marchez istoric două etape. Faza ocultă în care fosta Securitate cu foștii ăștia nomenclaturiști puneau mâna ocult pe România, adică o duceau mai departe și nu apăreau… și avem momentul, să spunem istoric, nu că Ionic Constantinescu ar fi fost el senzațional, dar acel moment în care a zis că el nu mai candidează a doua oară că l-a învins Securitatea sau cam așa ceva. Deci, din momentul ăla are loc o ofensivă la vedere, adică eu o pun cu, dacă vrei, partea de investigații, țigareta doi, așa generic.

Deci, numim acea perioadă gen „țigareta doi” în care vedem că părțile astea de internaționalizare stăteau practic în zona politicului, în zona investigațiilor, în zona Serviciilor Secrete, indiferent de cărui Serviciu aparțineau. Atunci s-a petrecut și ascensiunea marcantă că Serviciile Secrete, care erau deja imens de multe, inclusiv banii dați de la Guvern pentru Servicii raportat la celelalte similare din Occident și faptul că Serviciile Secrete au putut să intre pe piața de capital și să aibă operațiuni de capital și din momentul ăla, practic, au devenit intermediari, au intrat în în această zonă directă de afaceri cu bani în conturi.

Repet, de data asta rămâneau bani în conturi. Firmele cu acționariat erau mână în mână cu tot ce înseamnă politică, lume interlopă. Nu pot fi astea într-un stat creat paralel care… iată, își bate joc de cetățeni. Nu pot să fie fără politic, fără Servicii, fără lume interlopă, fără toate astea… Degradarea asta a început să fie, să continue din ce în ce mai vizibil după Tăriceanu. Adică am văzut și acuzațiile alea când războiul care era în zona Băsescu – Tăriceanu și acuzele alea…

Dan Andronic: – De bine, de rău, atunci să știi că a mai fost un echilibru.

Bogdan Comaroni: – Eu am zis „după Tăriceanu”, atunci s-au degradat excesiv. Deci, exact când când începe Boc să fie marionetă și după aia trec prin toate și ajungem la acel moment pe care pe mine – ca jurnalist de investigații – m-am crucit. Bă nene, când că ai zis de Bechtel. Bă, faza aia înțelegi? Faza aia în care noi trebuia să discutăm cu Bechtel daunele și tot… și ce facem?

Dan Andronic: – Nu găsim contract.

Bogdan Comaroni: – Bă, lăsând la o parte că nu găsim contractul pe care… copie îl am și eu.

Dan Andronic: – Știi vorba aia: „cel mai prost milițian își trage o copie”, dar ei căutau originalul.

Bogdan Comaroni: – Exact, exact, dar fii atent, eu trec și peste asta că nu găsea originalul. Bă, îl iei în acel moment și-l pui pe Șova, adu-ți aminte, scurtă vreme ministru, când mama lui Șova cu tot ăla de avocatură era reprezentantul Bechtelului.

Deci, practic, negocia Șova cu maică-sa, cu firma, și s-a decis… și ne-am dus acolo, am dat o despăgubire de final de contract ca ăia să semneze scurt din pix… Și scurt de tot i-am tras niște milioane de păgubiri de n-am avut aer… după ce pierdusem toți și toate la un loc. Adică… mie acolo mi s-a părut că deja s-a ajuns pe față. Adică nu mai e o chestie… hai să găsim totuși un ministru la mișto, bă. Cum adică îl pui pe ăla cu mamă?

Cum aderarea la UE a lăsat suveranitatea în mâini străine?

Octavian Hoandră a precizat că, deși aderarea României la Uniunea Europeană a adus cetățenilor un nivel mai bun de trai, aceasta a fost însoțită de cedări majore de suveranitate, transformând țara într-un partener fără nicio monedă de schimb.

Dan Andronic a completat că acest proces a făcut posibilă plecarea a peste șase milioane de români, evidențiind impactul social al politicilor guvernamentale.

Hoandră a criticat modul în care negocierile internaționale sunt gestionate, susținând că autoritățile au ajuns să „închine țara fără niciun fel de opreliște”, ceea ce a definit ca punctul cel mai scârbos al existenței României moderne.

Octavian Hoandră: – Știi ce se întâmplă până la urmă? Eu nu zic că n-ar fi trebuit să fim în UE. Ba da. Intrarea țării și oamenilor din România le-a adus o bunăstare, un nivel.

Dan Andronic: – Le-a adus, în primul rând, posibilitatea de a trăi o viață mai bună. Dovadă că 6 milioane au plecat.

Octavian Hoandră: – Corect, dar ideea de a închina țara, e vorba poeziei lui Eminescu, băi frate, ești partener sau închini țara? Deci, atunci s-a produs hotărârea de a închina țara și de a nu avea nicio monedă de schimb. Păi, uită-te acum. (Premierul României, Ilie) Bolojan se duce în Austria, încheie niște negocieri de care nu știe nimeni. În democrații nu există șeful statului. N-are drept monarhic. Deci, acolo el reprezintă o țară, este reprezentantul statului și el are un mandat cu niște linii roșii. Bă, ăștia au ajuns în punctul cel mai scârbos al existenței României, acela de a închina țara fără niciun fel de opreliște.