EXCLUSIV Jocul geopolitic din spatele prăbușirii regimului Ceaușescu. Summitul de la Malta dintre George H. W. Bush și Mihail Gorbaciov

Căderea regimului Ceaușescu nu a fost doar rezultatul revoltei interne, ci și al unui context internațional complicat. Evenimentele din decembrie 1989 s-au suprapus peste negocieri și decizii luate la nivelul marilor puteri. Materialul video difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!” propune o lectură geopolitică a acelor zile.

Summitul de la Malta a fixat cadrul schimbărilor din Europa de Est

Analiza atinge și summitul de la Malta, desfășurat la începutul lunii decembrie 1988, unde s-au întâlnit George H. W. Bush și Mihail Gorbaciov. Întâlnirea, pregătită prin contacte diplomatice anterioare, a avut loc într-un format nepublic, la bordul unor nave militare, tocmai pentru a permite un dialog fără presiunea mediatică.

Potrivit materialului, acolo s-ar fi conturat acordul de principiu privind modul în care urma să se producă transformarea regimurilor comuniste din Europa de Est.

Diplomația sovietică ar fi obținut un avantaj major, respectiv acceptarea unificării Germaniei, în schimbul unor garanții politice și strategice. Statele Unite ar fi fost de acord ca Moscova să gestioneze ritmul schimbărilor din est, pentru a evita dezechilibre majore de securitate.

„Summitul de la Malta de la începutul lunii decembrie 1988 avea să fie momentul final pentru sistemul comunist din Europa. Întâlnirea dintre președintele american George Bush și cel sovietic Mihail Gorbaciov fusese pregătită cu prilejul vizitei ministrului de externe Eduard Şevarnadze la Washington în luna septembrie când s-a căzut de acord asupra unei întâlniri la nivel înalt la care să se discute despre schimbările rapide care aveau să aibă loc în blocul răsăritean.

Cei doi lideri mondiali au stabilit că întâlnirea de la Malta va fi sub forma unui dialog deschis, fără accesul presei, la bordul unor nave militare, una sovietică, alta americană, alternativ. Diplomația sovietică, cea mai puternică forță la nivel mondial, a reușit să pună în fața partenerilor americani o problemă prin care a obținut rezultate maxime: unificarea celor două germanii.”

Liberalizarea estului european a fost negociată pas cu pas

Retragerile de trupe sovietice din țările comuniste nu au fost spontane, ci negociate punctual cu Washingtonul. Fiecare pas ar fi fost însoțit de garanții economice și politice, inclusiv recunoașterea frontierelor existente în Europa. Această abordare ar fi avut consecințe directe și asupra spațiului românesc de la est de Prut, unde Republica Moldova a rămas un stat distinct.

În același timp, echipa lui Gorbaciov ar fi primit mână liberă pentru a gestiona tranzițiile politice din estul Europei, fără intervenții externe majore.

„Sovieticii, folosindu-se de experiența tragică a istoriei, adică de agresiunile la care URSS fusese supusă în repetate rânduri de către nemți, vor obține ca procesul liberalizării în regimurile comuniste din est să fie controlate de URSS pentru a nu afecta interesele strategice ale acesteia. Astfel, fiecare retragere de trupe dintr-o țară comunistă a fost negociată cu Statele Unite și plătită de America, așa cum rezultă din memoriile fostului ministru de externe al URSS, Eduard Şevarnadze.

Garanțiile politice, juridice și materiale pe care americanii le vor da sovieticilor vor fi completate de asigurarea că Germania unificată va recunoaște frontierele existente în Europa. O afirmație pe care diplomații americani nu au înțeles-o pe deplin, dar care a făcut posibil ca Republica Moldova, teritoriul românesc ocupat în 1940 de ruși, să rămână o țară de sine stătătoare.”

Răcirea relațiilor dintre România și Statele Unite

România condusă de Nicolae Ceaușescu a ales o poziție rigidă. Materialul amintește că, în cadrul unei reuniuni economice româno-americane, Ceaușescu ar fi primit o scrisoare din partea administrației americane, semnalând pierderea clauzei națiunii celei mai favorizate. Reacția liderului român ar fi fost una dură, anunțând public renunțarea unilaterală la acest statut.

Această decizie a marcat începutul ruperii relațiilor privilegiate cu Washingtonul. În același timp, relația personală anterioară cu Bush nu ar mai fi avut nicio greutate politică, iar izolarea externă a României s-a accentuat.

Potrivit materialului, Ceaușescu era convins că Gorbaciov ar acționa în interes american și ar fi cerut Securității să caute dovezi în acest sens. În acest climat de suspiciune, la începutul lunii decembrie 1989, o sursă considerată credibilă ar fi transmis că, la Malta, liderii american și sovietic ar fi decis înlăturarea sa de la putere.

„Echipa Gorbaciov a primit dreptul de a gestiona transformările politice din estul Europei fără niciun fel de greutăți internaționale. Ceea ce trebuie înțeles este că încă din 1987, când în Polonia și Ungaria lucrurile avansaseră vertiginos în sensul reformei, iar în URSS Mihail Gorbaciov trecuse la Glasnost și Perestroika are loc o sesiune a Consiliului Economic Româno-American în care Nicolae Ceaușescu primește o scrisoare personală de la președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Era începutul ruperii relațiilor privilegiate dintre România și Statele Unite. Securitatea îl informase că România urmează să piardă clauza națiunii celei mai favorizate.

Ceaușescu face o criză de furie și dă un comunicat în care anunță că România renunță la clauza națiunii celei mai favorizate, sfidând decizia Congresului Statelor Unite. Nici relația pe care Nicolae Ceaușescu o avusese cu George Bush pe vremea când acesta fusese vicepreședinte al Statelor Unite, nu îl avantaja deloc. Marcat de ideea că Mihail Gorbaciov este agent american, Nicolae Ceaușescu cere securității să-i caute probe care să confirme impresia asta despre conducătorul URSS.

În acest context politic, în seara zilei de 3 decembrie 1989, o sursă considerată extrem de sigură de către Securitate a transmis informația că la Malta, Gorbaciov și Bush au hotărât înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu.”

Întregul material video îl puteți viziona mai jos.