Cu această ocazie, el și-a expus ideile și perspectivele de viitor în ceea ce privește relațiile dintre oameni, în special în spectrul celor întâmplate în România în ultimul an. De aceea, el abordează problema polarizării sociale și politice din țara noastră și vorbește despre necesitatea dialogului și reconcilierii între oameni cu opinii diferite.
„Cred că dacă nu depășim ideea de a rămâne fiecare în aceeași bulă și tabără și nu căutăm să ne întindem mâna chiar celui căruia îi detești ideile, cred că suntem complet pierduți. Adică ne mai rămâne să mutăm o parte a populației României, să ne separăm și să trasăm frontiera și să avem două state. Pentru că și acest lucru este imposibil”.
Ștefan Popescu atrage atenția asupra pericolului diviziunii sociale și politice și încurajează românii să depășească polarizarea, să fie deschiși la dialog și să încerce să reconstruiască societatea împreună, chiar și cu cei ale căror idei îi contrariază.
„Noi trebuie să reconstruim România cu toți oamenii, cred că trebuie să mai începem să mai dialogăm între noi și să avem puțină înțelegere, înțelepciune, dacă se poate folosi acest termen, dar e prea pretențios”, a subliniat analistul.
Complexul Înaltei Porți
„Eu nu cred că în România, în acest moment, mai există posibilitatea să ne revenim. Cred că numai printr-o putere, dacă ar exista o putere occidentală, bineînțeles, care să-și asume responsabilitatea spațiului aceste geografic”, a adăugat apoi Popescu.
El sugerează astfel că România singură nu poate să „revină” sau să depășească problemele politice și sociale actuale și că ar fi nevoie de intervenția unei puteri occidentale.
În completare, Dan Andronic întreabă: „Și care să facă ce anume?”.
„Haideți, să spunem că vin americanii și și-și asumă. Și fac ce? Că tot cu Oana Țoiu (ministru de Externe al României – n.r.) trebuie să lucreze. Tot cu Ilie Bolojan”.
Jurnalistul subliniază prin această remarcă faptul că problemele României nu pot fi rezolvate doar prin intervenție externă și că deciziile externe se lovesc tot de realitățile interne.
Popescu, în replică, se referă la faptul că România se află într-o situație ambiguă sau „gri” din punct de vedere geopolitic și economic, în care acțiunile independente pot avea consecințe negative.
„Nu mai contează, într-un fel. Măcar știi că nu ești într-o zonă gri. Pentru că dacă rămâi într-o zonă în care pe cont propriu vor fi consecințe și economice. Dar, într-adevăr, cum se numește și în geopolitică complexul înaltei porți”, a spus apoi Ștefan Popescu.
O nouă carte semnată de Dan Andronic
Așa se numește și cea mai nouă carte semnată de jurnalistul și istoricul Dan Andronic, „Complexul Înaltei Porți”. Se regăsesc capitole despre Securitate și KGB, de la Nicolae Ceaușescu la Arsenie Boca, dosare incomode de la Iuliu Maniu la Mugur Isărescu și Ion Țiriac.
Influența rusească și Vladimir Putin, față-n față cu UM 0110 și „fantomele” Securității, sunt parte integrantă a cărții. Nu lipsește nici Ion Iliescu cu „revoluția” din 1989 și mineriada din iunie 1990. Cartea poate fi comandată aici.
Iar în declarația de mai sus, jurnalistul spune că Ștefan Popescu a descris foarte bine primul eseu din această carte: „Este exact complexul înaltei porți și cum, de fapt, de fiecare dată, dacă am semnat ceva pozitiv și negativ a fost în momentul în care am avut un patron”.
Iar titlul reflectă o realitate repetitivă. Anume că „complexul înaltei porți” simbolizează modul în care deciziile politice sau sociale pozitive și negative depind adesea de influența sau controlul unor „patroni” sau structuri superioare. Practic, este o metaforă pentru limitările și constrângerile puterii în România.
Popescu recunoaște că realitatea descrisă de Andronic este neplăcută: „E dureros, domnul Andronic”, completează analistul.
„Eu asta resimt, faptul că ați scris și ați dat numele cărții astfel nu de plăcere. Dar din păcate nu văd altă soluție. Asta este marea problemă. Nu o văd. Este rău pentru că știți, Churchill spunea să nu risipim o bună criză. Eu cred că în criza actuală sunt foarte multe oportunități”, a specificat Popescu în cadrul podcastului.
El face astfel un apel la a vedea partea pozitivă. În opinia sa, problemele și crizele curente pot fi folosite pentru reforme, adaptare și progres, dacă se acționează inteligent și cu curaj.
