EXCLUSIV Cât plătesc românii pentru o vizită la dentist în 2025. Majoritatea românilor amână controalele de rutină
SURSA FOTO: Dreamstime/Cât plătesc românii pentru o vizită la dentist în 2025. Majoritatea românilor amână controalele de rutină
În România, vizitele regulate la medicul stomatolog rămân rare, în ciuda riscurilor evidente pentru sănătatea orală. Mulți pacienți ajung la dentist doar atunci când apar dureri sau probleme evidente, ceea ce duce la tratamente mai complexe și mai scumpe. Prețurile serviciilor dentare în 2025 continuă să crească, iar diferențele între clinici sunt semnificative.
Cât plătesc românii pentru o vizită la dentist în 2025. Majoritatea românilor amână controalele de rutină
Pentru o parte a populației, mersul la dentist este asociat cu disconfortul și teama de durere. Chiar dacă tehnologiile moderne au redus aproape complet senzația de durere, percepția publicului rămâne adesea negativă. Unii români aleg să meargă mai des la cabinet pentru prevenție, dar majoritatea ajung doar atunci când durerea devine insuportabilă sau când problemele dentare sunt deja avansate.
„Mulți pacienți vin la dentist doar când durerea devine insuportabilă, deși vizitele regulate ar putea preveni problemele grave și costurile ridicate ale tratamentelor complexe”, spune medicul stomatolog Popa Alina pentru Capital.
Pe lângă frică, prețurile ridicate reprezintă un motiv esențial pentru care vizitele se amână. O consultație de rutină, detartraj sau periaj profesional pot părea costisitoare pentru unii pacienți, chiar dacă aceste proceduri sunt mult mai ieftine decât tratamentele complexe care urmează dacă problema se agravează. Lipsa unei rutine clare de prevenție și lipsa educației sanitar-dentare fac ca vizitele regulate să fie încă rare în România.
Conform statisticilor, patru din zece români nu au mers niciodată la dentist. Aceasta poziționează România pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește sănătatea dentară. Aproximativ 56% dintre români au vizitat un cabinet stomatologic cel puțin o dată în ultimul an, dar peste 33% ajung la medic doar atunci când apar probleme acute, nu pentru controale regulate.
Cum arată rutina de igienă orală a românilor: 51,50% își periază dinții de două ori pe zi
Chiar dacă majoritatea românilor își spală dinții zilnic, calitatea și frecvența periajului diferă mult. 51,50% își periază dinții de două ori pe zi sau mai mult, 37,93% o dată pe zi, iar restul recunosc că periajul este mai rar sau neregulat. Această diferență se reflectă direct în sănătatea dentară generală și în frecvența vizitelor la dentist.
Neglijarea controalelor de rutină favorizează apariția problemelor dentare complexe, care pot ajunge până la uzura sau fractura dinților, dureri articulare sau afecțiuni asociate bruxismului, fenomen tot mai des întâlnit din cauza stresului cotidian.
„Evitarea mersului la dentist poate duce nu doar la agravarea problemelor dentare, ci și la complicații sistemice, infecții netratate, afecțiuni cardiovasculare sau diabet necontrolat. Într-un climat economic instabil, prevenția rămâne cea mai eficientă și accesibilă soluție”, explică medicul stomatolog.
De câte ori pe an este indicat să mergem la stomatolog
Specialiștii recomandă ca pacienții să efectueze controale la fiecare șase luni, chiar și în lipsa durerii sau simptomelor evidente. Aceste vizite includ consultația de rutină, detartraj, periaj profesional și air-flow, proceduri esențiale pentru prevenirea problemelor dentare majore.

„Pentru a menține pe termen lung sănătatea dinților, să realizăm o dată la 6 luni ședința periodică de profilaxie și un control de rutină obișnuit. Aceste ședințe de consultație trebuie să includă și un tratament de detartraj, de periaj profesional și de air-flow”, recomandă medicul stomatolog .
Numărul vizitelor trebuie să fie mai mare pentru pacienții cu factori de risc: fumători, persoane cu diabet, pacienți cu sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni gingivale recurente. Pentru aceștia, controalele regulate pot preveni probleme mai grave și costisitoare.
Cât plătesc românii pentru o vizită la dentist în 2025
Prețurile serviciilor stomatologice în România în 2025 diferă semnificativ în funcție de complexitate, clinică și materiale folosite. Pentru procedurile de rutină:
- Consultație inițială: 100 – 200 lei
- Igienizare profesională (detartraj, periaj, AirFlow): 400 – 650 lei
- Plombă mică/medie: 220 – 320 lei
- Plombă mare: 350 – 470 lei
- Anestezie locală: 50 – 110 lei
- Extracție simplă: aprox. 250 lei
- Extracție molar de minte: 750 – 1.200 lei
- Coroană dentară: 500 – 2.500 lei
- Implant dentar: 2.450 – 3.000 lei per implant
Tratamentele complexe, cum ar fi reconstrucția ambelor maxilare, pot ajunge și la 30.000 euro. În schimb, prevenția anuală, prin controale regulate și igienizări, poate costa între 100 și 300 euro, mult mai accesibil și eficient pe termen lung.
Prevenția, cea mai eficientă metodă de a proteja sănătatea dentară
Investiția în prevenție rămâne cea mai eficientă metodă de a proteja sănătatea dentară și de a evita tratamentele costisitoare. În stomatologie, prevenția poate fi gândită pe trei etape complementare, care vizează atât copiii, cât și adulții.
„Prevenția dentară nu este doar despre dinți, ci despre sănătatea întregului organism. Vizitele regulate și tratamentele timpurii reduc riscul complicațiilor și costurile ulterioare”, spune medicul stomatolog pentru Capital.
Prima etapă, preventivă primară, se concentrează pe identificarea cauzelor care pot genera afecțiuni dentare. Prin aplicarea unor metode terapeutice corect utilizate, medicul poate preveni apariția bolilor înainte ca acestea să se manifeste. Aceasta include controale periodice, igienizări profesionale și consiliere privind igiena orală și alimentația.
Preventia secundară intervine atunci când boala începe să apară, dar este încă în fază incipientă. Scopul este de a opri evoluția afecțiunilor prin tratamente curative rapide și eficiente. De exemplu, depistarea timpurie a unei carii permite plombarea acesteia înainte să afecteze structura dentară profundă.
Etapa terțiară se concentrează pe repararea și restaurarea țesuturilor deja afectate și pe reabilitarea morfo-funcțională a pacientului. Aceasta poate include tratamente complexe precum coroane dentare, proteze sau implanturi, toate cu scopul de a aduce sănătatea orală cât mai aproape de normal.
„Prevenția rămâne cea mai sigură investiție pentru sănătatea dentară. Cheltuielile pentru controale regulate și igienizări sunt mult mai mici decât costurile unui implant sau reconstrucție dentară. Este mult mai simplu, mai sănătos și mai accesibil pe termen lung”, subliniază medicul stomatolog Popa Alina.
Astfel, prevenția nu înseamnă doar controale periodice, ci o strategie complexă care combină monitorizarea, tratamentele timpurii și restaurarea funcțională, menită să protejeze sănătatea orală pe termen lung.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





