EXCLUSIV. Capitolul la care Bucureștiul a crescut fabulos. Progres vizibil pentru Capitală în ultimii ani

Liviu Mihaiu, realizatorul podcastului „Condamnați la cultură”, difuzat, miercuri, pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România, i-a avut invitați pe Paula Turcoane și Silviu Dancu, doi artiști boemi, după cum și-a prezentat jurnalistul partenerii de dialog.

Cultura urbană, o sintagmă amplă, cu multe sensuri, explicată de Silviu Dancu, în podcastul Condamnați la cultură, realizat de Liviu Mihaiu pentru evz.ro.

Chiar și simpla circulație cu metroul, ori mâncatul de mici, face parte din această cultură urbană, a afirmat invitatul emisiunii.

„Cultura urbană înseamnă foarte multe, e un termen umbrelă, e o sintagmă amplă, înseamnă tot, inclusiv faptul că merg cu metroul la job. E parte din cultura urbană.

Faptul că mănânc mici la crâșma de cartier prin Berceni face parte din cultura urbană. Modul de a viețui în oraș înseamnă cultura urbană. Ține de antropologie, de sociologie, mai mult decât de cultură”, a afirmat Silviu Dancu.

Capitolul la care Bucureștiul a crescut fabulos. Progres vizibil pentru Capitală în ultimii ani

Portofoliul artei urbane este bogat și în București, oraș tot mai cosmopolit, semnele se pot întâlni peste tot. Chiar și în arta ilegală.

„În cadrul culturii urbane avem și fenomenele culturale, artistice, muzicale și așa mai departe. Cele mainstream, ce sunt cele finanțate de autoritățile locale sau de autoritățile naționale, centrale, ori cele independente, underground. Avem cultură, avem street art, avem de toate.

Avem inclusiv arta ilegală, nu-i așa? Pentru că atunci când vorbim despre street art, suntem în acea zonă gri, unde deseori, chiar, trecem o partea cealaltă ca poziționarea.”

Transformarea în bine a Capitalei

Invitatul lui Liviu Mihaiu spune că Bucureștiul a sta mai bine ca niciodată la nivelul exprimării artistice.

„Chiar vorbeam cu amici din zona artelor plastici, artelor vizuale, care, ca orice artist, se plângeau de situații și de contextul în care trebuie să activeze, să lucreze ca artist. Și atunci am explicat că, într-un anumit sens, ar trebui să aibă în minte următoare lucruri.

1. Este un București care are un număr de galerii în creștere. 2. Este un oraș care are case de licitații, ca număr în creștere și ca importanță în creștere. Are un muzeu privat de artă. Are două târguri de artă, nu doar unul, deodată, de câțiva ani.

Și un număr de colecționari care, iarăși, este în creștere. Acum, între colecționari, există colecționarul priceput, ca să spun așa, colecționarul care are o viziune, are o colecție pe care o crește și o construiește el însuși, după niște criterii foarte clare. Și cel ocazional, snob.”

Snobismul ajută arta

Pragmatic, snobii sunt extrem de utili, pentru că țin arat în viață. Pe principiul care spune că „banii nu au miros”.

„Snobismul e foarte bun pentru artă. Snobismul vinde.

Dacă un om care are pur și simplu bani pentru că îi merge afacerea și pur și simplu epatează, vrea să pare intelectual și cumpără un tablou, până la urmă el a făcut să se miște ceva în industria respectivă. E important că el cumpără artă”, a mai explicat Silviu Dancu.