Călin Popescu-Tăriceanu, invitat în podcastul Contrapunct. Discuție despre deficit, echipe economice și stilul de conducere al lui Ilie Bolojan
Vineri, 20 februarie, podcastul Contrapunct, difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!” a propus o ediție specială, dedicată direcției în care se îndreaptă România într-un context intern tensionat și pe fondul unor reașezări geopolitice majore pe axa București–Washington.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a participat la dezbatere alături de jurnaliștii Dan Andronic și Radu Coșarcă, într-o discuție fără menajamente despre deficitul bugetar, riscurile economice și stilul de leadership al actualului premier.
Invitatul a susținut că una dintre marile temeri ale lui Ilie Bolojan a fost posibilitatea ca România, în cazul menținerii aceluiași nivel al deficitului bugetar, să fie retrogradată la categoria „junk”.
În opinia sa, o asemenea decizie ar fi avut consecințe catastrofale nu doar în planul imaginii externe, ci mai ales în plan practic, asupra economiei și a costurilor de finanțare.
Riscul retrogradării la „junk” și măsurile dureroase de Guvernul Bolojan: Nimeni nu vrea să cedeze drepturile obținute
În cadrul discuției, s-a arătat că o eventuală retrogradare ar fi transformat România într-un stat practic nefinanțabil, ceea ce ar fi dus la creșterea abruptă a costurilor creditelor. Tăriceanu a explicat că riscul nu a fost o simplă impresie, ci unul real, motiv pentru care premierul ar fi încercat, în opinia sa, cu disperare, să acopere rapid „găurile” din buget.
Călin Popescu-Tăriceanu a arătat că măsurile de corecție bugetară sunt întotdeauna dureroase, mai ales atunci când presupun tăieri de drepturi, ajustări salariale sau intervenții asupra pensiilor. În astfel de situații, a spus fostul premier, nimeni nu este dispus să renunțe ușor la drepturi deja obținute, ceea ce complică și mai mult procesul de reformă.
În opinia sa, premierul Ilie Bolojan s-ar fi aflat într-o poziție extrem de dificilă, comparabilă cu a avea „pistolul la tâmplă”. Totodată, Tăriceanu a subliniat că, simultan cu măsurile de austeritate și cu majorările de taxe și impozite, ar fi fost necesar și un program coerent de relansare economică și investiții, care să compenseze contracția inevitabilă generată de consolidarea fiscală.
Călin Popescu-Tăriceanu a remarcat că reprezentanții PSD au insistat în mod repetat asupra ideii că pot susține anumite măsuri restrictive doar cu condiția introducerii unui pachet de relansare economică. Fostul premier a ridicat, însă, semne de întrebare în legătură cu cine l-a consiliat efectiv pe Ilie Bolojan în luarea acestor decizii.
În discuție a fost adus și numele guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Tăriceanu a afirmat că acesta este rezervat în a oferi sfaturi publice, deși beneficiază de o echipă de economiști excepționali la Banca Națională. El a explicat că, dacă s-ar fi aflat în poziția de prim-ministru, ar fi solicitat detașarea temporară a unor specialiști din cadrul BNR pentru a consilia Guvernul în perioade critice.
Fostul premier a sugerat că nu este clar ce echipă de consilieri economici are actualul șef al Executivului, menționând că în interiorul PNL nu ar exista o structură solidă pe acest segment.
Călin Popescu-Tăriceanu: Cred că marea spaimă a lui Bolojan a fost că România, în cazul în care păstrează același deficit bugetar va fi retrogradată la categoria Junk, lucru care ar fi fost catastrofal pentru… nu pentru imaginea de țară, aia nu mai vorbesc, ci în mod practic pentru economie, pentru costul…
Dan Andronic: În momentul ăla de fapt devii nefinanțabil.
Călin Popescu-Tăriceanu: Exact. Pentru costul creditelor.
Radu Coșarcă: Dar riscul a fost cert, adică nu-i o părere, nu-i o impresie.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu, nu, păi asta vă spun. Și atunci, el a căutat, aș spune cu disperare, să astupe găurile pe unde barca lua apă. Lucru care e dureros. întotdeauna avantajele sociale, să le spunem așa, cum sunt acum salariile anumitor categorii socio-profesionale, să le tai drepturile, pensiile și așa.
Astea-s lucruri foarte dureroase și complicate, pentru că nimeni nu vrea să cedeze odată aceste drepturi obținute, să le să renunți la ele. E foarte greu.
Deci el a fost într-un fel cu pistolul la tâmplă. Sigur că, simultan, ar fi trebuit probabil un program de relansare economică sau de investiții care să compenseze contracția economică care se întâmplă ca urmare a măsurilor luate cu creșterea de taxe, impozite.
Ce am văzut este că cei de la PSD, care au mai multă experiență politică, nu știu dacă ați văzut că acuma tot timpul au spus: „Da, vom fi de acord cu anumite măsuri, cu condiția ca să se introducă un pachet de măsuri de relansare economică”.
Întrebarea pe care mi o pun este următoarea. Nu știu cu cine a discutat Ilie Bolojan, cu toate că am avut o întâlnire relativ recent cu el, dar nu i-am pus această întrebare. Mugur Isărescu, din postura lui de guvernator, e scump la sfaturi. Nu prea dă sfaturi.
Dan Andronic: Da, dar eu l-am văzut ieșind și spunând că majorarea TVA-ului a fost o greșeală.
Călin Popescu-Tăriceanu: El nu prea vrea să dea sfaturi, nu că n-ar avea cunoștințe. La Banca Națională este o echipă de economiști excepțională. Eu, de exemplu, dacă eram acuma prim-ministru, îi spuneam lui Mugur Isărescu: „Uite, trei luni de zile, șase luni de zile pe X, Y, Z, vreau să-i detașez să fie consilieri la guvern”.
Nu știu ce consilieri are pe partea economică, pentru că la partid, la PNL, nu sunt. E un tip Stamule care l am văzut, e profesor la ASE. Știi că Radu Vasile, toată lumea spunea: „Ce profesie aveți?” „Economist.” „Și unde sunteți?” „Sunt profesor la ASE.” „Și ce predați?” „Istorie.”
Nu știu Stamule ce predă, ce competențe are. Nu vreau să vorbesc de persoane pe care nu le cunosc.
Echipele din PSD, presiunile interne și dialogul limitat din PNL
Discuția s-a mutat apoi asupra diferenței dintre a avea un singur om de încredere și a beneficia de o echipă solidă de specialiști. Călin Popescu-Tăriceanu a susținut că PSD dispune de economiști cu experiență și competențe solide, pe care îi cunoaște personal.
Radu Coșarcă a sugerat că social-democrații ar putea aștepta un eșec al actualei guvernări pentru a veni cu propriul proiect, însă fostul premier a afirmat că există deja un astfel de proiect în pregătire.
Au fost menționate și tensiunile dintre PNL și PSD, inclusiv avertismentele repetate ale social-democraților, încă din toamnă, potrivit cărora nu își vor mai asuma răspunderea politică dacă anumite condiții nu sunt respectate.
În dezbatere a fost adusă în discuție și Confederația Patronală Concordia, precum și prezența lui Radu Burnete la Cotroceni, fiind subliniat că dialogul între mediul de afaceri și factorii de decizie ar trebui să fie unul firesc, nu antagonic.
Dan Andronic au relatat, totodată, despre nemulțumirile din interiorul PNL privind stilul de conducere al lui Ilie Bolojan. Potrivit acestora, într-o ședință de șapte ore dedicată statutului partidului, premierul nu ar fi acceptat nicio modificare, nici măcar una minoră, iar documentul final ar fi rămas fix în forma dorită de Ilie Bolojan.
Dan Andronic: Pe de altă parte, una este să ai un om și alta este să ai o echipă.
Călin Popescu-Tăriceanu: Da, dar la PSD au. La PSD au niște economiști pe care îi cunosc și care au și experiență și cunoștințe…
Radu Coșarcă: Dar probabil că sunt plecați în vacanță în ultima vreme. Ei așteaptă să dea chix Bolojan și să vină ei cu un proiect.
Călin Popescu-Tăriceanu: Proiectul se pare că îl au.
Dan Andronic: Din septembrie tot se ceartă pe el. Din septembrie i-au spus, dacă nu faci asta, nu-ți mai asumi răspunderea. Nu mai acceptăm.
Călin Popescu-Tăriceanu: Mai sunt cei de la Confederația Patronală Concordia, care îl au pe Burnete. E la Cotroceni, dar nu-i împiedică să vorbească între ei, că nu sunt în echipe adverse.
Dan Andronic: Acum, îmi ridicați mingea la fileu. Bolojan e recunoscut ca un om de dialog (râde – n.r.)
Călin Popescu-Tăriceanu: Mă rog, el are figura asta încruntată…
Dan Andronic: Eu am stat de vorbă cu cei de la PNL și mi-au spus așa. Zice, am avut o ședință de șapte ore pe statut, deci nu pe majorarea TVA-ului. Zice, nici lucrurile care erau de bun simț, să schimbe o virgulă, n-a acceptat. Șapte ore am încercat să explicăm că nu toate ideile lui sunt bune. Am plecat cum am venit. Statutul PNL a fost făcut așa cum a vrut Bolojan. Deci n-a acceptat nici măcar o modificare.
Stilul lui Ilie Bolojan: rigoare, seriozitate și nevoia de consilieri puternici
În partea finală a discuției, s-a conturat o analiză a stilului personal al premierului. Radu Coșarcă a evocat percepția că un lider provenit din Oradea ar fi venit la București cu dorința de a impune rigoare și inflexibilitate într-un mediu politic perceput ca volatil.
Călin Popescu-Tăriceanu a apreciat că Bolojan este poate prea serios și prea încruntat, în contrast cu alte figuri politice, dar a admis că l-a găsit bine documentat în discuțiile recente purtate cu acesta.
Fostul premier a spus că actualul șef al Executivului este un om profund și riguros, chiar dacă nu este clar dacă are sau nu imaginația necesară pentru proiecte ample. În opinia sa, însă, imaginația artistică nu este esențială în politică, ci mai degrabă rigoarea și, mai ales, calitatea echipei de consilieri.
Tăriceanu a amintit propria experiență din perioada mandatului său, când a colaborat cu experți din cadrul Centrului Român de Politici Economice (CEROPE), printre care Daniel Dăianu, Amalia Fugaru și Alexandru Ene. El a evocat și discuțiile dificile cu Valentin Lazea, economist-șef al BNR, pe care le-a descris drept incomode, dar extrem de utile, pentru că aduceau în față adevăruri neplăcute.
Radu Coșarcă: Știi care e senzația mea? Senzația e că a venit un ardelean din din Oradea la București și spune: „În orașul miticilor, în care nimic nu durează mai mult de trei zile cu cea de ieri, trebuie să vin eu și să fiu inflexibil cu rigoarea transilvăneană și să-mi impun principiile!”
Călin Popescu-Tăriceanu: El e poate prea încruntat, prea serios în comparație și în antiteză cu Nicușor Dan.
Dan Andronic: L-ați văzut vreodată râzând?
Călin Popescu-Tăriceanu: L-am văzut, da. Dar haideți să vă spun ceva. Spuneam că am avut o discuție relativ recentă și am constatat că în două dintre subiectele pe care le-am discutat era bine documentat. Nu era pregătit dinainte, să spui domnule a stat s-a uitat, nu știu ce, ca să aibă replica. Nu. Cred că e serios, e profund. Acum, nu știu dacă are sau nu are imaginație pentru asta. Probabil că nu trebuie să ai imaginație, că nu ești artist, trebuie să ai o anumită rigoare, dar sigur că contează foarte mult și subliniez asta, cu ce echipă lucrezi, consilieri pe probleme economice.
Tu, Dane, îți aduci aminte, eu luasem de la CEROPE. CEROPE înseamnă Centrul Român de Politici economice. Acolo era un grup de economiști unde era Dăianu, era Amalia Fugaru, Alexandru Ene. Ei au venit… Îmi aduc aminte discuțiile pe care le aveam cu Valentin Lazea, care este economistul-șef de la BNR. Discuțiile cu Lazea erau foarte neplăcute, că-ți spunea tot ce nu vrei să auzi, îți spunea în față, dar astea-s foarte utile. Adică eu îl apreciez pe Lazea foarte mult, în sensul în care nu mă aștept de la un consilier să-mi cânte în strună, să-mi spună ceea ce vreau eu să aud.
