Conform cercetării, lipsa unei strategii coerente la nivel organizațional duce la o integrare superficială a tehnologiilor emergente. Reprezentanții Upvance Global au explicat pentru Capital cum ar trebui prioritizate domeniile de aplicare ale AI pentru o utilizare eficientă și responsabilă.
Specialiștii consideră că primele sarcini vizate ar trebui să fie cele repetitive și monotone
Specialiștii consideră că primele sarcini vizate ar trebui să fie cele repetitive și monotone, care nu solicită semnificativ capacitatea cognitivă a angajaților și nu implică un risc major. Exemplele includ automatizarea rapoartelor periodice și a comunicărilor bazate pe șabloane.
Următoarea etapă este zona de creare de conținut, unde AI poate contribui la generarea de texte, imagini, materiale video sau documente interne, cum ar fi procedurile și prezentările. Prin automatizarea acestor activități, organizațiile pot economisi timp și pot crește precizia, redirecționând resursele către sarcini cu valoare strategică mai mare.
Pe măsură ce utilizatorii capătă experiență, pot trece la sarcini mai complexe, precum managementul de proiecte, construirea de business case-uri, redactarea de pitch-uri sau analiza competiției, potrivit specialiștilor.
„Primele sarcini spre care ar trebui să ne uităm sunt cele repetitive, monotone, care nu ne provoacă cognitiv și nu au o miză foarte mare. De exemplu, automatizarea unor rapoarte periodice, a unor comunicări realizate pe bază de șabloane. Următorul pas este zona de creare de conținut, de la texte, imagini, video și până la documente interne, precum proceduri și prezentări. În acest tip de sarcini AI economisește timp și precizie, pe care le putem ulterior investi în alte activități care aduc mai multă valoare strategică.
Odată ce utilizatorii devin familiari cu aceste sarcini, pot avansa spre cele complexe: project management, construirea de business case-uri, redactarea de pitch-uri sau analiza competiției. Aici, deja AI devine un partener, deoarece ne augmentează gândirea și ne completează expertiza. De acolo înainte, limitele nu mai țin de tehnologie, ci de competența și etica utilizatorului. Cu cât crește nivelul de înțelegere, cu atât AI devine mai puțin un substitut și mai mult un accelerator al inteligenței umane”, au explicat reprezentanții Upvance Global pentru Capital.
Un alt aspect semnalat de studiu este modul în care se face adopția AI în organizațiile românești
Un alt aspect semnalat de studiu este modul în care se face adopția AI în organizațiile românești, adesea „de jos în sus”, prin inițiativa angajaților. Acest model este privit de Upvance Global ca o veste excelentă, dar și un semnal de alarmă. Angajații curioși și inovatori impulsionează transformarea digitală, însă fără o strategie unitară, organizațiile nu pot valorifica aceste inițiative individuale.
Pentru ca modelul bottom-up să funcționeze eficient, este nevoie de o abordare complementară top-down, bazată pe leadership, politici clare, programe de training și un cadru etic care să transforme entuziasmul angajaților în valoare colectivă.
România are, potrivit specialiștilor, un potențial remarcabil datorită faptului că inovația vine din oameni. Următorul pas ar trebui să fie dezvoltarea capacității acestora de a construi propriile sisteme inteligente, pentru a evita repetarea greșelilor din trecutul industriei IT.
„Este o veste excelentă, dar și un semnal de alarmă. Angajații curioși, care experimentează, sunt motorul inovării. Însă, fără o strategie clară, organizația nu capitalizează aceste inițiative. Modelul bottom-up funcționează doar dacă este dublat de leadership top-down, adică de politici, traininguri și un cadru etic care transformă entuziasmul individual în valoare colectivă.
România are un potențial extraordinar tocmai pentru că inovația vine din oameni. Următorul pas ar fi să-i ajutăm să devină și arhitecții propriilor sisteme inteligente, ca să nu repetăm greșelile făcute în urmă cu aproape 2 decenii, odată cu dezvoltarea industriei IT. La acel moment, am preferat să devenim executanții viselor altora, nu un ecosistem de inovație pentru noi înșine. În ciuda competențelor tehnice remarcabile, lipsa unei viziuni strategice ne-a fixat în zona de outsourcing, iar astăzi, când companiile mută operațiunile spre noi regiuni cu costuri mai reduse (India, Africa de Sud), vedem consecințele directe ale acestei dependențe.
Ca să nu repetăm istoria, trebuie să încurajăm tinerii antreprenori și să oferim stabilitate economică pentru business-urile care pot crea produse proprii bazate pe AI. Viitorul competitivității României stă, de fapt, în capacitatea de a transforma aceste instrumente în inovație locală”, au explicat reprezentanții Upvance Global pentru Capital.
Analiza a fost efectuată pe un eșantion de 390 de profesioniști din 12 industrii, iar rezultatele arată că 48% dintre respondenți folosesc zilnic AI la locul de muncă, în timp ce 63% dintre organizații nu au nicio politică internă privind folosirea acestei tehnologii.
