EXCLUSIV Abuzurile trecutului arată cât de importantă e profesionalizarea statului. Mirel Curea: Altfel, ajungi la Gestapo, ajungi la anii ’50
SURSA FOTO: Capital.ro - podcast „Contrapunct” publicat vineri, 16 ianuarie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”
În cadrul emisiunii „Contrapunct” de pe canalul de YouTube „HAI România”, jurnalistul Mirel Curea a afirmat că unii politicieni se luptă pentru a preveni revenirea practicilor binomului Coldea–Kovesi, subliniind că acest efort vizează blocarea revenirii în funcții de conducere a unor persoane implicate în abuzuri și victime nevinovate în trecut.
Unii politicieni luptă pentru ca binomul Coldea–Kovesi să nu se mai repete
În cadrul celui mai nou episod al emisiunii ”Contrapunct”, difuzată pe canalul de YouTube ”HAI România”, jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea au vorbit despre mai multe teme importante, printre care decizia CCR privind magistrații, strategia politică a USR și jocurile de culise pentru șefia SRI și SIE.
Jurnalistul Mirel Curea a declarat că politicienii se bat pentru putere, subliniind că o parte din ei sunt conștienți de ceea ce a însemnat binomul și teroarea Coldea–Kovesi.
Acesta a explicat că unii dintre acești politicieni duc lupta pentru a împiedica ca persoane implicate în vremurile acelea să revină la șefia parchetelor, menționând că grupul respectiv a fost implicat în omorârea și distrugerea unor oameni nevinovați.
De asemenea, Mirel Curea a mai adăugat că 18 oameni au decedat fără să apuce să audă că faptele pentru care erau anchetați nu existau sau nu erau prevăzute de legea penală.
”Politicienii ăștia se bat pentru putere, domnule. O parte dintre ei, pe care chiar îi respect, sunt conștienți de ce a însemnat binomul, ce a însemnat teroarea Coldea Kovesi și chiar duc lupta în zona asta să nu revină la șefia parchetelor oameni din gașca aia care s-a ocupat cu ocupat cu omorâtul și distrusul unor oameni nevinovați.
(…) Bilanțul ăla este 18 până acum; 18 oameni care au murit fără murit fără să apuce să audă, anchetați de DNA, chinuiți, trimiși în judecată, n-au apucat să audă ”Fapta nu există. Fapta nu e prevăzută de legea penală”.
Știi foarte bine, nu vreau să-ți deștept amintiri neplăcute. Știi foarte bine că au fost cazuri, le cunoști și tu, în care nenorociții îi filau pe oameni și le făceau poze și le puneau în dosar când își dădeau copiii în leagăn în parc”, spune jurnalistul Mirel Curea.

Motivul pentru care oamenii minimalizează gravitatea anumitor situații
Întrebat de către jurnalistul Dan Andronic care este motivul pentru care unii oameni fie nu înțeleg, fie nu vor să accepte că ceea ce s-a întâmplat nu ar trebui să se mai repete, Mirel Curea a lăsat să se înțeleagă că foarte mulți oameni nu știu gravitatea anumitor situații.
Acesta a mai spus că i se întâmplă uneori să scrie editoriale pornind de la discuții cu persoane pe care le consideră inteligente, dar care nu înțeleg pe deplin ceea ce se întâmplă.
El a relatat că a avut o astfel de conversație cu un membru al familiei sale, un nepot foarte bine pregătit, care îi spunea că, deși înțelege argumentele juridice, există momente în care anumite persoane extrem de periculoase trebuie eliminate prin orice mijloace, invocând ca exemplu cazul lui Al Capone.
Curea a explicat că interlocutorul său nu cunoștea detaliile procesului lui Al Capone și a subliniat că acesta a fost condamnat în urma unor probe clare, recunoscând mii de fapte de evaziune fiscală și încălcări ale legii prohibiției.
În opinia sa, statul are obligația de a-și profesionaliza instituțiile și oamenii care aplică legea, avertizând că lipsa de profesionalism și apelul la metode brute duc la derapaje grave, comparabile cu practicile represive din anii ’50, când astfel de justificări au dus la moartea a sute de mii de oameni.
”Domnule, mie mi se mai întâmplă să mai scriu câte un editorial în urma unei discuții pe care o am cu un om pe care eu îl consider inteligent și care nu înțelege o chestie foarte gravă.
Astfel am avut o discuție cu un membru al familiei mele, un băiat foarte foarte deștept, foarte deștept, cu carte multă, care îmi spunea în perioada aia: Băi, zice, eu înțeleg ce scrii tu din punct de vedere juridic, nu? Bă, dar gândește te și tu că, bă, sunt situații când trebuie să termin cu niște oameni.
Bă, sunt așa de periculoși că termin trebuie să termin cu ei prin orice metodă. Uite cum au făcut americanii cu Al Capone. Bă, a rămas mut.
El nu știa în ce a constatat procesul lui Alcapone. (…) A recunoscut 15.000 de fapte de evaziune fiscală și 25.000 de fapte de încălcare a legii Wallsted, prohibiția. Și atunci s-a negociat cu el, s-a făcut un acord de recunoaștere că el altfel trebuia să ia ca la americani 800 de ani de închisoare.
S-a negociat cu el și a primit 11 ani de închisoare. Domnule, acolo n-a apărut un Coldea și o Kovesi care l-au arestat la 6:00 dimineața pe Al Capone și au plantat probe și au falsificat interceptările. Nu, domnule. Au prins niște documente de ale lui că niște înregistrări ești gangsteri, dar niște înregistrări trebuie să ai cu ce bani cât aia aia.
L-au prins pe contabilul lui și atunci, în felul ăsta, au putut să probeze faptele de încălcarea prohibiției și bun, am scris un editorial pentru ca acest nepot, că e un nepot de al meu, să înțeleagă ce se întâmplă. Să înțeleagă ce s-a întâmplat. De ce? Că argumentul ăsta nu-l folosea numai el. Am mai auzit-o la fel de fel de Portocală, de Zdreanță, de ăștia de prin DNA ”Domnule, ca să faci omletă trebuie să spargi ouă” și alte chestii de astea foarte înțelepte.
Domnule, orice ar fi, un aparat, un stat, trebuie să și profesionalizeze oamenii care, pompierii care luptă împotriva incendiilor, procurorii care luptă împotriva infracțiunii, domnule, trebuie să-i profesionalizeze pentru că altfel dacă începi cu Toroipanul se ajunge la ce am trăit.
Ajungi la Gestapo, ajungi la anii ’50. În anii ’50 argumentele erau aceleași: ”Lasă, băi, luăm că pe burghezi că sunt niște nenorociți, sunt reacționari”. Da. Și-au omorât sute de mii de oameni”, a mai povestit jurnalistul Mirel Curea.
Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





