Reînnoirea automată a abonamentelor este legală doar dacă se bazează pe consimțământul real al consumatorului și pe o informare clară, arată avocatul Claudiu Filipoiu pentru Capital. Prelungirea nu poate fi impusă tacit, în lipsa unor opțiuni clare de renunțare și a unui termen suficient pentru exprimarea deciziei.

Comercianții sunt obligați să informeze transparent, încă de la încheierea contractului, cu privire la reînnoirea automată, durata acesteia, costurile implicate și modalitatea de dezabonare, conform OUG nr. 34/2014.

Sunt considerate abuzive clauzele care creează un dezechilibru semnificativ între părți, precum prelungirea automată fără opțiune reală de renunțare, procedurile complicate sau modificarea unilaterală a contractului. Ascunderea opțiunii de dezabonare este ilegală și poate constitui practică comercială înșelătoare, sancționată inclusiv de ANPC.

 

 În ce condiții este legală reînnoirea automată?

Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Reînnoirea automată este legală și este o practică din ce în ce mai răspândită, însă trebuie să respecte reguli clare privind informarea consumatorului.

Reînnoirea trebuie să fie bazată pe consimțământul consumatorului, fără clauze contractuale care să impună prelungirea în mod tacit, dacă nu există opțiuni clare de oprire și un timp suficient pentru consumator în care să își poată exprima opțiunea de a nu reînnoi abonamentul.

Ce obligații de informare are comerciantul?

Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Strict legat de reînnoirea automată a abonamentelor, consumatorul trebuie să fie informat în mod clar și transparent înainte de încheierea contractului inițial despre faptul că abonamentul se va prelungi automat, durata prelungirii, costurile totale asociate, modalitatea în care poate renunța la reînnoire, dar și despre modalitatea concretă de dezabonare după reînnoirea automată.

Trebuie să fie însă respectate și obligațiile generale de informare, prevăzute de OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii. În baza acestor obligații generale, profesionistul trebuie să furnizeze informații precum: principalele caracteristici ale bunurilor și serviciilor, identitatea profesionistului, durata contractului, dreptul de retragere, în cazul în care există etc.

Ce se consideră o clauză abuzivă în abonamente?

Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În primul rând, potrivit Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, va fi considerată abuzivă:

– o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Specific pentru situația abonamentelor, exemple de clauze abuzive pot fi:

– prelungirea automată fără opțiune de renunțare;

– clauze care dau dreptul profesionistului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;

– condiționarea dezabonării de plata unor sume suplimentare excesive sau de urmarea unor proceduri complicate;

– clauze care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral anumiți termeni contractuali fără notificarea consumatorului etc.

avocatul Claudiu Filipoiu.
Sursa Foto: Arhiva personala avocat Claudiu Filipoiu

Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Nu, nu este legal să se ascundă opțiunea de dezabonare. După caz, această practică poate reprezenta:

– încălcarea obligației de informare clară și completă, prevăzută de OUG nr. 34/2014, consumatorul trebuind să fie informat despre condițiile de încetare a contractului;

– practică comercială înșelătoare, conform Legii nr. 363/2007;

– în anumite cazuri, o clauză abuzivă, dacă ascunderea este făcută sub forma redactării unor clauze care instituie mecanisme complicate de dezabonare.

De altfel, astfel de practici sunt considerate la nivelul Uniunii Europene „dark patterns” în serviciile pe bază de abonament, și sunt sancționate inclusiv în cadrul controalelor ANPC.