Eurostat: România, printre țările cu cea mai mare creștere a cheltuielilor pentru protecția socială din UE

Cheltuielile cu protecția socială au crescut puternic în 2024 la nivel european, depășind 4.900 de miliarde de euro. România se află printre statele cu cea mai mare creștere procentuală, potrivit datelor Eurostat. Totuși, țara noastră rămâne printre statele cu cele mai mici cheltuieli sociale raportate la PIB.

Cheltuieli record cu protecția socială la nivel european și o creștere accelerată în România

Potrivit datelor Eurostat publicate vineri, cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au atins 4.925 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 6,9% față de anul precedent. Ponderea acestora în PIB-ul Uniunii a ajuns la 27,3%, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din 2023.

România a înregistrat o creștere de 17,5% a cheltuielilor cu protecția socială – una dintre cele mai mari din UE, alături de Estonia (19,5%) și Croația (17,8%). La polul opus s-au aflat Grecia (3,2%), Suedia (3,9%) și Italia (4,3%), unde avansul a fost modest.

În termeni de pondere în PIB, România se află însă printre ultimele locuri din Uniune, cu 17,25% din PIB alocat pentru protecție socială. Doar Ungaria (16,6%), Malta (13,4%) și Irlanda (12,4%) au avut procente mai mici.

Franța, Finlanda și Austria, campioane la cheltuieli sociale

Cele mai ridicate niveluri de cheltuieli pentru protecția socială au fost înregistrate în Finlanda (32,5% din PIB), Franța (31,9%) și Austria (31,8%). Aceste state alocă o treime din PIB pentru pensii, sănătate, asistență socială și alte forme de sprijin.

La nivel european, aproape jumătate din bugetul protecției sociale este direcționat către pensiile de vârstă — 41,5% din total, echivalentul a 2.044 miliarde de euro. Alte 29,7% merg către cheltuieli pentru sănătate, adică 1.463 miliarde de euro. Restul sumelor acoperă sprijinul pentru familii, copii, șomaj și pensii de urmaș.

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri procentuale, ponderea redusă în PIB arată că nivelul general de protecție socială rămâne sub media europeană.

Raportul Eurostat confirmă că efortul bugetar al statului român este în creștere, dar decalajul față de Vestul Europei se menține.

Scădere a vânzărilor cu amănuntul în România și Italia

Pe de altă parte, Eurostat nota joi că România se numără printre puținele state unde vânzările cu amănuntul au scăzut în septembrie 2025, cu 2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Scăderi similare au fost înregistrate și în Italia (–2,3%), Belgia (–0,8%) și Austria (–0,1%).

În medie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,3% în Uniunea Europeană și cu 1% în zona euro, evoluție susținută de vânzările de produse non-alimentare (+1,9%) și de o ușoară creștere a celor alimentare (+0,5%).

România a raportat totuși o revenire lunară de 1,3% în septembrie, după o scădere abruptă de 4% în august, semn că activitatea comercială începe să se stabilizeze.