Europa, o voce necesară în situația din Ucraina

Perseverența în unitatea de acțiune a statelor membre ale UE și, în cadrul acestora, a celor mai influente forțe politice este o cerință esențială, transmite publicația spaniolă El Periodico într-un editorial.

Era de așteptat ca întâlnirea de la Geneva dintre șefii diplomației americane și ruse, Anthony Blinken și Serghei Lavrov, să nu se soldeze cu un rezultat tangibil, un acord de principiu sau o scădere a temperaturii în teatrul de operațiuni. De asemenea, era previzibil că rolul Uniunii Europene în gestionarea crizei va continua să fie minor – nu al Franței și mai ales al Germaniei – și că conglomeratul european va rămâne în strategia generală a NATO, dictată de Statele Unite secondate de Regatul Unit, în efortul său de lungă durată de a menține o legătură specifică cu cealaltă parte a Atlanticului.

În schimb, era mai puțin imaginabil că vocile vor începe să se înmulțească, inclusiv a lui Javier Solana, voci care cer un rol activ al Celor 27 pentru a canaliza criza departe de câmpul de luptă, transmite El Periodico.

Vocea Europei va avea o influență mai mică

Având în vedere situația și tendința de a ridica vocea a Casei Albe și a Kremlinului, tendința Uniunii Europene de a se comporta ca o soft power pare să îi confere un plus de eficacitate. Este evident că Rusia nu are nici cel mai mic interes ca europenii să se amestece în confruntarea sa cu Statele Unite – văzută de la Moscova, disputa este între două superputeri și nu admite intermediari -, dar adevărul este că cea mai mare parte a partenerilor Uniunii Europene este în același timp membră a NATO, iar securitatea europenilor este strâns legată de deciziile Alianței Atlantice și interesele lor sunt serios compromise de ceea ce se întâmplă la granița lor de est.

De unde este ușor de dedus o prezență mai mare a părţii europene în dezvoltarea unui conflict care afectează Europa și care va influența într-un fel sau altul politica, economia și securitatea continentului.  Este mai mult ca probabil ca, până la urmă, oricare ar fi rezultatul crizei ucrainene, vocea Europei va avea o influență mai mică, dar este de dorit ca nimeni să nu ofere facilități celor care lucrează pentru ca lucrurile să fie mereu așa. Pentru că este necesar ca, mai devreme decât mai târziu, de la Uniunea Europeană, să se ofere o alternativă viabilă, echilibrată și de durată pentru dezamorsarea crizei ucrainene.

Pornind de la această abordare a faptelor, reacția partidului [spaniol, n.tr.] Unidas Podemos pare mai mult oportunistă decât sinceră, de îndată ce s-a aflat că Spania va trimite o fregată și un dragor în Marea Neagră.

Unitate în cadrul statelor membre UE

Partenerii NATO nu sunt sub beneficiu de inventar şi ţinta reproșurilor d-nei Irene Montero şi ale altor lideri ai formaţiunii sale, care au prezentat mobilizarea trupelor ca pe ceva contrar realizării păcii, deoarece lipseşte fundamentul logic: fără resorturi care să garanteze securitatea şi să realizeze pacea, ideea în sine nu este altceva decât un vis. A nu se ştie câta fricţiune dintre cele două universuri ale coaliției de conducere este vădit inutilă și poate fi explicată doar prin nevoia, dorința sau obligația partenerului mai mic de a se distinge de cel mare ori de câte ori se ivește ocazia.

Nu se poate pretinde vreo încălcare a acordurilor și regulilor de joc ale guvernului de coaliție. În conformitate cu Constituția, politica de apărare este responsabilitatea președintelui guvernului, iar acordurile de învestitură ale PSOE și Podemos le-au atribuit în mod clar socialiştilor conducerea politică a Ministerului Apărării şi Afacerilor Externe.

În fața acestei crize diplomatice, este esențial să perseverăm în unitatea de acțiune a statelor membre ale Uniunii și, în cadrul acestora, a celor mai influente forțe politice, mai spune sursa citată.