Euro ar putea ajunge până la 5,50 lei. Cristian Păun: În următorii 2-3 ani nu cred că o să vedem vreo apreciere

Leul românesc se va confrunta cu noi presiuni de depreciere în raport cu moneda euro în perioada următoare, pe fondul dezechilibrelor economice profunde și al incertitudinilor politice. Economiștii avertizează că un curs de 5,50 lei pentru un euro devine din ce în ce mai probabil, în timp ce o revenire a monedei naționale la un curs mai favorabil este aproape imposibil de realizat.

Leul românesc se confruntă cu presiuni tot mai mari. Economiștii prevăd un curs de 5,50 lei pentru un euro și o creștere economică aproape de zero

Economia națională traversează o perioadă marcată de incertitudini profunde, iar perspectivele pentru perioada următoare nu oferă semnale prea încurajatoare pentru cetățeni sau mediul de afaceri.

Potrivit celor mai recente estimări formulate de analiștii financiari și profesorii de economie, leul românesc ar putea continua să se deprecieze treptat în raport cu moneda unică europeană în cursul anului 2027. În paralel cu scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale, ritmul de creștere al economiei românești este estimat să rămână deosebit de modest, mult sub nivelul prognozat inițial de autoritățile guvernamentale.

Una dintre prognozele avansate de economiști indică posibilitatea atingerii unui curs de schimb de 5,50 lei pentru un euro spre finalul anului viitor. În același timp, avansul produsului intern brut ar putea fi limitat la un interval extrem de restrâns, cuprins între 0% și cel mult 0,5%. Evaluând acești parametri macroeconomic, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că presiunea asupra leului va persista atât timp cât România continuă să înregistreze o inflație ridicată, deficite bugetare și comerciale de proporții, alături de o performanță economică generală extrem de slabă.

Scăderea cursului sub pragul istoric rămâne puțin probabilă

Analizele de specialitate arată că o revenire a monedei unice europene sub pragul de 5,30 lei este considerată o ipoteză puțin probabilă în contextul financiar actual. Din contră, mai multe scenarii de lucru converg către ipoteza că euro va atinge nivelul de 5,50 lei la sfârșitul anului 2027.

Dacă acest scenariu se va adeveri, leul ar urma să consemneze o depreciere de aproximativ 0,15 lei în decursul unui singur an calendaristic, afectând direct costurile importurilor și factura finală achitată de consumatori.

În mod similar, perspectivele privind evoluția generală a economiei românești rămân rezervate. Ritmul de creștere economică estimat de experții independenți se plasează sensibil sub cifrele optimiste prezentate în prognozele oficiale, fiind evaluat la un nivel maxim de doar 0,5%. Această stagnare economică reflectă problemele structurale din sectorul privat, dar și incertitudinile din mediul internațional.

Banca Națională ar putea reduce ratele dobânzilor

În ciuda tabloului general complicat, tabloul economic include și un posibil element pozitiv prevăzut pentru perioada următoare. Anul 2027 ar putea marca momentul în care Banca Națională a României va decide o reducere a ratei dobânzii de politică monetară, condiționată însă de menținerea unei tendințe clare de scădere a inflației.

O eventuală relaxare a politicii monetare și ieftinire a creditării ar putea susține dinamicile din piață și ar diminua povara ratelor pentru companii și populație. Totuși, economiștii punctează că efectele reale ale unei astfel de decizii asupra cursului de schimb vor depinde într-o măsură decisivă de evoluția celorlalți indicatori macroeconomici de ansamblu.

Retrogradarea la categoria „junk” rămâne un risc real

Profesorul de economie Cristian Păun atrage atenția că perspectivele pe termen mediu ale leului sunt strâns legate de modul în care Guvernul va gestiona finanțele publice, deficitul bugetar, creșterea economică și stabilitatea pe scena politică.

Specialistul a reamintit la Digi24 că a luat în calcul în analizele sale anterioare inclusiv un scenariu extrem, în care euro ar putea ajunge la pragul de 6 lei, în situația în care România ar pierde încrederea agențiilor internaționale de evaluare financiară și ar fi retrogradată în categoria „junk” (recomandat doar investițiilor cu caracter speculativ).

„Da, pentru că acea previziune presupune degradarea completă a ratingului și intrarea României în junk. Deocamdată suntem păsuiți de agențiile de rating și amânăm această poveste pentru începutul anului viitor. Ea este tot timpul pe masa noastră și este foarte important ce se va întâmpla în perioada următoare pe tot ce înseamnă scenă politică, guvernare, deficit, buget și așa mai departe”, a afirmat Cristian Păun, explicând condițiile în care s-ar putea ajunge la un asemenea deznodământ negativ.

Economia privată slabă și statul ineficient pun presiune pe monedă

Cristian Păun respinge ferm ideea că leul ar putea înregistra o apreciere semnificativă în condițiile economice existente, explicând că puterea reală a unei monede este întotdeauna o reflectare directă a sănătății economiei pe care se sprijină.

„Nu se apreciază leul pentru că orice monedă este puternică atâta timp cât are în spate o economie puternică. Ori România, în momentul de față, pe lângă faptul că are o economie privată care abia se târăște, are și o supradimensionare a statului, mai ales pe zone ineficiente, zone care consumă resurse fără să ofere prea mult”, a completat profesorul de economie.

Pe lângă slăbiciunile structurale ale sectorului public, profesorul de economie identifică o serie de factori de risc care acționează concomitent împotriva monedei naționale.

„N-ai cum să ai o apreciere a leului cât timp ai inflație mai mare decât în zona euro, cât timp ai creșterea economică mult sub creșterea economică din zona euro. E a doua variabilă care contează în aprecierea unei monede, atâta timp cât tu ai dobânzi mai mari decât dobânzile din zona euro și, mai ales, atâta timp cât tu ai deficit comercial mult mai mare, adică imporți mai mult decât exporți”, spune Cristian Păun.

În viziunea sa, aceste dezechilibre reprezintă pilonii centrali care determină direcția cursului de schimb pe termen lung.

„Astea sunt patru-cinci cauze fundamentale care țin de stabilitatea cursului de schimb, de valoarea unei monede în raport cu alte monede. România nu bifează absolut nimic pe plus aici. Deci, cine se așteaptă că se va aprecia leul în timp nu prea are speranțe foarte mari sau n-ar trebui să aibă speranțe foarte mari, pentru că aceste variabile deocamdată trebuie corectate”, afirmă Păun.

Concluzia fermă a economistului este că, fără reforme profunde și corecții macroeconomice, monedă națională va rămâne vulnerabilă în raport cu euro:

„Ca să poți să ai o monedă puternică, leul va rămâne slab ca monedă”, mai precizează profesorul.

Atragerea fondurilor europene și a investițiilor poate încetini deprecierea

Întrebat ce măsuri sau evoluții ar putea limita pierderile de valoare ale leului, Cristian Păun a arătat că o încetinire a ritmului de depreciere este posibilă, dar numai dacă România reușește să atragă volume importante de fonduri europene, să obțină finanțări externe sustenabile și să atragă capital străin direct.

„Sigur că poate că vom reuși să-l mai stabilizăm puțin, să mai încetinim din această depreciere, dacă și numai dacă intră bani europeni, dacă și numai dacă reușim să obținem finanțare externă pentru deficit și datoria publică pe care o rostogolim și dacă și numai dacă ne vor intra investiții străine care să mai corecteze și din producția internă, dar și din producția pentru exporturi”, a explicat Cristian Păun.

Cu toate acestea, profesorul de economie subliniază că aceste mecanisme nu pot genera efecte peste noapte și sunt strâns condiționate de percepția piețelor financiare internaționale cu privire la seriozitatea reformelor de la București.

„Lucrurile astea sunt foarte complicate, sunt de durată. Depinde de credibilitatea României, care nu prea este reparată în momentul acesta”, spune el.

În acest context nefavorabil, prognozele privind intrările masive de capital rămân destul de rezervate.

„Nu văd eu că o să intre foarte multe sume în valută, consistente, în perioada următoare, care să ofere o stabilitate a leului”, a completat Cristian Păun.

Pârghiile nesănătoase au menținut o stabilitate cursului doar la suprafață

O analiză atentă a ultimilor ani arată că stabilitatea relativă de care s-a bucurat cursul leu/euro nu a fost neapărat rezultatul unor performanțe economice reale, ci mai degrabă efectul unor intervenții și intrări de capital cu caracter temporar.

„Oricum, noi în ultima perioadă am avut o stabilitate destul de artificială a leului, adică, după ce că stăteam prost la inflație, creștere economică, dobândă, ce am vorbit mai înainte, deficit comercial, care contează în valoarea unei monede, noi am reușit să o stabilizăm, dar prin pârghii nesănătoase”, afirmă Păun.

Principalele instrumente folosite pentru a menține echilibrul artificial al pieței valutare au fost împrumuturile masive contractate de stat de pe piețele externe și infuziile de valută provenite din fondurile structurale.

„Împrumutam masiv bani din afară în valută și așteptam fonduri europene care vin în euro și care, evident, susțineau această cerere în valută mai mare”, atrage atenția profesorul.

În actualul climat, orice semnal negativ receptat de investitori sau orice retragere rapidă de capital ar putea destabiliza rapid piața valutară.

„Pe fondul acesta, dacă mai avem și ieșiri de capital în valută, pentru că nu ne vindem țara și alte mesaje din astea belicoase față de străini, ne putem trezi chiar cu acel curs de 6 lei de care vorbeam”, spune Cristian Păun.

Analiștii nu văd șanse de apreciere a leului pe termen mediu

Traiectoria viitoare a monedei naționale rămâne strâns legată de evoluția indicatorilor fundamentali. Totuși, trecerea de la un curs de 5,40 lei la 5,50 lei pentru un euro trebuie interpretată drept o continuare firească a deprecierii treptate.

„Presiunea pe cursul de schimb rămâne, va depinde de foarte multe variabile. Dacă această creștere va fi una modică, de la 5,4 la 5,5 sau va fi mai sus de 5,5, cu siguranță nu se duce în jos leul”, este de părere specialistul.

Privind spre orizontul următorilor ani, Cristian Păun consideră că ideea întăririi leului aparține mai degrabă domeniului speculațiilor decât realității economice.

„Cel puțin în următorii doi-trei ani nu cred că o să vedem vreo apreciere a leului. Cel mult vom avea o încetinire a acestei deprecieri”, spune el.

Pentru ca o eventuală stabilizare să fie de durată și să nu afecteze generațiile viitoare, aceasta trebuie obținută prin măsuri economice sănătoase, iar nu prin îndatorare excesivă.

„Să sperăm însă că reușim ca această încetinire s-o realizăm prin pârghii sănătoase, investiții, cum ar veni, și mai multe exporturi, de ce nu, și mai puțin prin credite”, a încheiat Cristian Păun.